Daca doresti spatiu de publicitate aici,suna la 0758-644.761 !!!        




    
                                                                               




“Non avevo mai pensato seriamente alla mia morte.” (trad: Nu ma gandisem niciodata serios la moartea mea.)  Asta e inceputul cartii pe care o citesc de cateva zile. E destul de bizar ca asta e modul in care imi incep pledoaria pentru… viata, insa, dintre toate inceputurile, mi s-a parut cel mai potrivit.

Intotdeauna am crezut ca le pot face pe toate, ca o sa reusesc sa ii impac pe toti si sa fiu  fericita. O vreme am reusit sa fac fata unui program foarte incarcat, cu putin somn si mancare proasta. Cumva, eram mandra ca reusisem sa ma “educ”, ca reusisem sa fac multe cu resurse putine. Si totusi, curand urma sa mi se demonstreze cat greseam; nu eram infailibila, iar miliardele de celule din corpul meu aveau sa se revolte.

Am primit vestea ca aveam cancer pe 18 noiembrie, anul trecut. A trebuit sa citesc diagnosticul in privirile stanjenite ale doctorilor, stiu ca ar fi preferat ca parintii mei sa ma anunte, dar am inteles. Si, dupa ce au plecat, oricat as fi incercat sa ma stapanesc, am inceput sa plang. Nu cautam vinovati, nici cauze. Stiam ca, pur si simplu, se intampla si ca trebuia sa fac fata. Am plans putin cu mama, desi plangeam vazand-o pe ea ca plange. Apoi izbucneam amandoua in ras si ne spuneam ca totul va fi bine.

A fost greu trei zile. Trei zile in care nu-mi prea puteam stapani lacrimile, in care mi se cerea sa ma adaptez la noul meu statut de... muribund, pe care refuzam constant sa mi-l atribui. Nu m-am gandit niciodata ca ceva o sa mearga rau sau bine. Am evitat sa ma incadrez in statistici, mi-era suficient sa le cunosc. Si oricum nu m-ar fi ajutat niciodata fie sa ma resemnez in fata ideii de moarte sau sa pretind ca nimic nu poate sa mearga rau. Am incercat sa raman realista, desi sunt sigura ca mai am inca multe de facut pana sa... “plec”.

Asa ca am inceput chimioterapia. Am suportat intepaturile, greata, am incercat sa mananc si sa beau desi mi se parea practic imposibil. Curand mi-am vazut parul cazand, insa, desi multa lume are tendinta de a-si dramatiza propriile suferinte, nu e chiar atat de rau. Chimioterapia are neajunsurile ei, nu e o experienta placuta, insa e suportabila. Si pauzele dintre cure fac sa merite fiecare secunda de... “durere”. Personal, inca am o trauma... poate psihica, legata de branule; iar venele mele par sa inceapa sa se revolte si sa se inflameze de fiecare data cand un alt ac incearca sa isi faca drum printre plachetele sangvine si plasma.

Totusi, am incercat sa-mi combat boala si prin alte metode decat chimioterapia. Stiu ca psihicul e important, dar asta nu a fost o problema. Oricum mereu am fost optimista... uneori atat de optimista incat mi se reprosa asta. Apoi, am exclus din meniul meu intai e-urile si aditivii, zaharul, carnea de porc si vita, apoi carnea de pui si, in final, pestele, ca urmare a studiilor recente care privesc legatura dintre alimentatie si aparitia cancerului.

Maine ma operez. Am facut doua cicluri de chimioterapie, pana acum, iar dupa operatie mai am inca patru. In iulie o sa pot sa spun ca sunt, din nou, sanatoasa. Sunt nerabdatoare, desi stiu ca inca mai am de asteptat. Si in iulie, toate astea o sa fi meritat. O sa fiu “eu”, cea de dinainte, din nou. Poate putin schimbata, cu un stil de viata mai sanatos, care, desi uneori incomod, ma va tine departe de o eventuala intoarcere in spital.

Diana P.

Ne gasiti si pe Facebook :

https://*****

https://*****

unde asteptam comentariile,criticile si sugestiile dumneavoastra

Am aprecia foarte mult daca ne-ati acorda cate un like.

Multumim anticipat.

Va recomandam sa vizitat si portalul reghinenilor -Reghin Online  .
Speram ca,informatiile din paginile acestui site sa fie utile pentru dumneavoastra.
Daca aveti propuneri,recomandari,sesizari,reclamatii sau critici constructive,care sa duca la imbunatatirea continutului acestui site,va rugam sa ni le trimiteti.Va multumim.

Cu deosebita stima,echipa reghin online - portalul reghinenilor 

  Vrei sa ajuti la derularea activitatilor si proiectelor Asociatiei filantropice "Timi&Raluca"?O poti face printr-o mica donatie in contul AFTR : RO11BRMA0999100060580570  deschis la Banca Romaneasca Reghin


                                 Sau achizitioneaza, un spatiu publicitar.Acesta va fi inserat in pagina aleasa de tine.

                         Daca doresti spatiu de publicitate aici,suna la 0758-644.761 !!!