Toate categoriile
Toata tara
CAUTA
ASOCIATIA PESCA...Utile
Cleanul Mic
CLEANUL MIC Leuciscus leuciscus
Raspandire
Este un peste tipic pentru Europa Centrala, dar se gaseste pe tot continentul nostru, exceptand Peninsulele Balcanica, Iberica, Italica si Scandinava.
In Romania se gaseste in multe rauri, in zonele colinare, ca de exemplu in Mures, Olt, Somesul Mare, Tisa, Bega, Crisul Repede, Siret si Prut, in Dunare si in Delta Dunarii apare accidental.
Descriere
Ca infatisare, acest peste seamana foarte mult cu cleanul, insa cu corpul mai alungit si putin mai comprimat lateral. Gura lui este semilunara, subterminala, mica, cu buze subtiri, neantrerupte. Solzii cleanului mic sunt grosi, bine fixati si acopera in intregime istmul. Linia laterala este neantrerupta, usor indoita spre abdomen.
Dorsala pestelui este cafenie, batand in albastru inchis sau cafeniu, laturile sunt argintii. Solzii de pe laturile pestelui sunt adesea tiviti cu negru, fond pe care sunt dispuse puncte mici, fine. Inotatoarele dorsale si caudala sunt fumurii, ventralele si pectoralele sunt palid galbui, uneori bat in rosu palid.
Dezvoltare
Lungimea frecventa este de 11-16 cm, dar atinge si 26 cm. S-a semnalat si un exemplar capturat in Mures, lnga Deda, de 30 cm lungime, cu o greutate de 380 g.
Biologie
Traieste in zonele colinare ale raurilor mari si nu coboara in zonele de ses. Ii place fundul apei, in tovarasia scobarului. Se reproduce in perioada mai-iunie, depunand pe pietre, pietris sau pe plantele de pe fundul apei 25000-35000 boabe de icre galbui, cu un diametru de 2 mm.
Puietul de clean mic se hraneste cu fito si zooplancton, apoi consuma de pe fundul apei larvele insectelor acvatice, insecte terestre cazute in apa, uneori sare din apa dupa insectele care zboara in apropierea suprafetei, mai rar, consuma si particule de plante acvatice si detritus.
Carnea cleanului mic are multe osisoare.
Pescuitul Sportiv
Se pescuieste cu ustensile usoare, cu carlig mic, folosind ca nada viermusi, larve de Chironomus, rame mici si subtiri, boabe de grau sau orez fiert etc. Exemplarele mici se folosesc ca nada vie, deoarece sunt foarte rezistente si traiesc mult timp daca se pun in mod corespunzator pe carlig.
Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.
Raspandire
Este un peste tipic pentru Europa Centrala, dar se gaseste pe tot continentul nostru, exceptand Peninsulele Balcanica, Iberica, Italica si Scandinava.
In Romania se gaseste in multe rauri, in zonele colinare, ca de exemplu in Mures, Olt, Somesul Mare, Tisa, Bega, Crisul Repede, Siret si Prut, in Dunare si in Delta Dunarii apare accidental.
Descriere
Ca infatisare, acest peste seamana foarte mult cu cleanul, insa cu corpul mai alungit si putin mai comprimat lateral. Gura lui este semilunara, subterminala, mica, cu buze subtiri, neantrerupte. Solzii cleanului mic sunt grosi, bine fixati si acopera in intregime istmul. Linia laterala este neantrerupta, usor indoita spre abdomen.
Dorsala pestelui este cafenie, batand in albastru inchis sau cafeniu, laturile sunt argintii. Solzii de pe laturile pestelui sunt adesea tiviti cu negru, fond pe care sunt dispuse puncte mici, fine. Inotatoarele dorsale si caudala sunt fumurii, ventralele si pectoralele sunt palid galbui, uneori bat in rosu palid.
Dezvoltare
Lungimea frecventa este de 11-16 cm, dar atinge si 26 cm. S-a semnalat si un exemplar capturat in Mures, lnga Deda, de 30 cm lungime, cu o greutate de 380 g.
Biologie
Traieste in zonele colinare ale raurilor mari si nu coboara in zonele de ses. Ii place fundul apei, in tovarasia scobarului. Se reproduce in perioada mai-iunie, depunand pe pietre, pietris sau pe plantele de pe fundul apei 25000-35000 boabe de icre galbui, cu un diametru de 2 mm.
Puietul de clean mic se hraneste cu fito si zooplancton, apoi consuma de pe fundul apei larvele insectelor acvatice, insecte terestre cazute in apa, uneori sare din apa dupa insectele care zboara in apropierea suprafetei, mai rar, consuma si particule de plante acvatice si detritus.
Carnea cleanului mic are multe osisoare.
Pescuitul Sportiv
Se pescuieste cu ustensile usoare, cu carlig mic, folosind ca nada viermusi, larve de Chironomus, rame mici si subtiri, boabe de grau sau orez fiert etc. Exemplarele mici se folosesc ca nada vie, deoarece sunt foarte rezistente si traiesc mult timp daca se pun in mod corespunzator pe carlig.
Legea nu prevede limita minima admisa la pescuit.
| 1 imagini | 1 |
| Imagini |
