Apropierea sezonului rece aduce ingrijorare la unii dintre cei care au montat tamplarie cu geam termoizolant din aluminiu, PVC sau lemn stratificat. Ingrijorarea provine din faptul ca au constatat ca pe tamplarie si chiar pe geam se depune condens, iar unii au deja probleme cu apa care se scurge pe tamplarie, umezind pervazul si chiar peretii la partea interioara a ferestrelor.
Si ce " bucurie " mai mare ca, dupa ce ai cheltuit o groaza de bani, ai refacut glafurile sau ai varuit in camera, sa incepi sa ai probleme cu umezeala si chiar cu mucegaiul. Ce se va intampla cand afara vor fi minus 25°C ?
Cine este vinovatul ?
1. Clientul (proiectantul) care nu a ales cea mai buna varianta de tamplarie ?
2. Producatorul de tamplarie care a executat prost fereastra ?
3. Montatorul care a executat gresit tamplaria ?
4. Clientul care nu stie sa intretina un spatiu inchis cu ferestre foarte etanse ?
Inainte de a cauta vinovatii trebuie sa intelegem cum si in ce conditii se formeaza condensul.
Condensul fenomen fizic
Se cunoaste ca apa se gaseste in natura sub trei forme de agregare : solida, lichida, gazoasa. Starea gazoasa a apei are denumirea de vapori de apa. Transformarea apei lichide in vapori are loc in anumite conditii de temperatura si presiune sau concentratie si se numeste evaporare. Transformarea din gaz in lichid se numeste condensare.
In mod natural, in aer se gaseste intotdeauna o cantitate de apa. Meteorologii ne transmit cateodata umiditatea relativa a aerului din atmosfera, care este exprimata in procente. Apa din atmosfera provine, in cantitatea cea mai mare, din absorbtia moleculelor de apa din oceane, rauri, lacuri si din emisia planetelor.
Aerul poate ingloba o anumita cantitate de apa in functie de temperatura. Cand aerul nu mai poate absorbi apa (vaporii), spunem ca este saturat si are o umiditate relativa de 100%. De exemplu, la 20°C, un metru cub de aer poate absorbi 17.3 grame de apa, la 30°C poate absorbi 30.3 grame (atunci cand este saturat). Daca luam in considerare ca o baie are 20 mc, in conditii de aer saturat, la temperatura de 30°C, vom avea in aer 606 grame de apa, dar daca temperatura scade la 20°C, aerul va accepta numai o cantitate de 346 grame de apa. Ce se intampla cu diferenta de 260 de grame de apa din camera ?
Aceasta diferenta se va transforma din stareaa gazoasa in starea lichida in orice punct (pereti, oglinda, ferestre), unde temperatura este mai mica de 30 de grade Celsius, prin fenomenul de condensare.
Deci retinem ca aerul poate absorbi o cantitate mai mare de apa cu cat temperatura este mai mare.
Iarna, la o temperatura de minus 15°C, capacitatea de apa din aer poate fi de numai 1.4l grame/mc.
La o temperatura a aerului, condensarea apei are loc in functie de umiditatea relativa, la o anumita temperatura a obiectelor cu care intra in contact aerul. Acest punct determinat de umiditatea relativa si temperatura se numeste punct de roua. In momentul in care, la o anumita umiditate relativa, temperatura unui obiect a ajuns la temperatura punctului de roua (sau sub aceasta temperatura), pe acel obiect se va depune condensul. Acest fenomen nu poate fi oprit decat daca crestem temperatura obiectelor sau scade umiditatea relativa ( la aceeasi temperatura a aerului).
Exista norme cu privire la conditiile normale de exploatare a incaperilor care prevad temperatura si umiditatea relativa recomandata. Astfel, intr-o camera de locuit la temperatura de 20°C, umiditatea trebuie sa fie intre 50-55%, iar la birouri trebuie sa fie intre 50-60%.
Pentru o umiditate relativa de 50% la diverse temperaturi ale aerului din incapere, vom avea o anumita temperatura a punctului de roua, loc in care se va produce condensarea apei astfel :
Temperatura aerului Temperaturapunctului de roua
15°C 4.6°C
20°C 9.2°C
25°C 13.8°C
La o umiditate de 60% vom avea urmatoarele puncte de roua :
Temperatura aerului Temperatura punctului de roua
15°C 7.35°C
20° C 12°C
25° C 16.7°C
Deci, pe orice obiect (pereti exteriori, rama fereastra, geam) care are temperatura punctului de roua sau o temperatura mai mica, se va depune condens si cu cat umiditatea este mai mare, cu atat si temperatura punctului de roua este mai ridicata.
Ce este de facut ?
Care sunt solutiile pentru a reduce fenomenul de condens in locuinte si in special pe tamplarie?
Avem de actionat asupra celor trei parametri:
- umiditatea relativa a aerului ;
- temperatura aerului ;
- temperatura obiectelor reci.
Umiditatea relativa a aerului ar trebuie sa fie mai mica, astfel incat temperatura punctului de roua sa fie scazuta.
De unde provine apa din incaperi ?
- O persoana elimina aproximativ 500 de grame de vapori in 8 ore prin efectuarea unei activitati usoare si 1500 de grame efectuand munci intense ;
- Vasele cu flori produc 20-50 de grame de vapori pe zi de bucata ;
- Prepararea zilnica a hranei (utilizarea aragazului) alimenteaza aerul cu pana la doi litri de apa ;
- Baia, dusul sunt alte surse mari de vapori ;
- Uscatul rufelor in camere (mai ales la famiile cu copii mici).
Pe langa aceste surse normale, am mai intalnit insa si altele :
- infiltratii de apa de la instalatiile de apa (unele de la vecini)
- infiltratii de apa datorate lipsei glafului exterior corect montat.
Chiar eliminand situatiile accidentale, raman suficiente surse de apa pentru ca umiditatea relativa sa creasca, ajungand in unele situatii, la valori de 70-80%.
Peretii, covoarele, pardoseala din lemn ar trebui sa aiba rolul de a absorbi umiditatea in exces. Din pacate, de cele mai multe ori in ultima perioada, s-au folosit varuri lavabile necorespunzatoare interioarelor, faianta ridicata pana la tavan, la pardoseli se folosesc tot felul de gresii, toate acestea diminuand substantial permeabilitatea incaperii.
Trebuie stiut ca tamplariile termoizolante moderne au un sistem de etansare cu 2-3 garnituri care nu permit circulatia aerului. MELCRET FONOTERM, de exemplu lucreaza cu sisteme de tamplarie care, la o presiune a vantului de 100 Pa, de-abia permit un debit de 0.62 mc/metru liniar de imbinare , spre deosebire de tamplaria clasica ce permitea circa 6 mc. In aceste conditii, aerul uscat de afara nu poate intra inauntru pentru a permite apei sa fie absorbita. Practic, singura solutie ramane scoaterea aerului cald si inlocuirea lui cu aerul rece care contine, asa cum am vazut , o cantitate foarte mica de apa.
Este recomandata aerisirea brusca de cateva ori pe zi a incaperilor.
Daca vom face repede schimbul de aer, peretii nu se vor raci si astfel, dupa inchiderea geamului, temperatura din incapere va reveni repede la normal. Aceasta pierdere de caldura este de un rau necesar pentru sanatatea noastra, dar si a locuintei.
Temperatura aerului din incaperi ar trebui sa o crestem pentru a permite absorbtia unei cantitati de apa mai mare. Acest lucru nu este insa posibil sau nu este economic.
Dupa ce am vazut in exemplele date, cu cat temperatura aerului este mai mare, cu atat si temperatura punctului de roua creste si ca atare scade posibilitatea depunerii de condens. De asemenea , stim ca aerul din zona ferestrelor si a peretelui exterior este mai rece decat in restul incaperii. Stim ca aerul cald urca sus si la picioare este mai frig. Atunci nu trebuie sa ne mire ca se depune condens incepenad cu partea de jos pe ferestre sau pereti exteriori.
Daca nu putem introduce sisteme de incalzire suplimentare in zona rece a camerei, sa ne folosim de ceea ce avem : caloriferul si sa il lasam sa-si faca treaba asa cum trebuie sau poate.
Acoperirea caloriferelor cu glafuri late face ca aerul cald sa nu " spele " toata suprafata ferestrei, ramanand mai ales in partea de jos o zona rece de unde va incepe depunerea condensului.
De asemenea , draperiile sau jaluzelele verticale (in pozitia paralela cu fereastra) fac ca circulatia aerului sa fie mult ingreunata astfel incat, in aceasta zona, temperatura punctului de roua scade cu sanse de depunere a condensului.
Trebuie sa verificam etansarea dintre tocul ferestrei si zid. La exterior verificam daca tamplaria este etansata cu materiale adezive (silicon), astfel incat sa nu permita patrunderea apei in zid, mai ales la partea inferioara a ferestrelor.
Verificarea etansarii la interior este obligatorie atat pentru a nu lasa sa intre aerul rece, dar si pentru a nu permite aerului cald si umed din incapere sa ajunga la zona rece (din exterior) a profilelor astfel incat sa se depuna pe ele condens si apoi sa curga in perete.
Verificarea etansarii foilor mobile. O fereastra cu mecanisme corect montate se poate inchide prin apasarea foii pe directia de la interior spre exterior si apoi rotirea manerului. Daca asa se intampla, atunci vom fi convinsi ca garniturile sunt presate si nu permit intrarea aerului rece.
La ferestre din aluminiu cu ruperea puntii termice se utilizeaza de regula trei garnituri, doua de toc si una pe foaie mobila . Verificati daca au fost montate cele trei garnituri.
Temperatura obiectelor reci (rama si geamul tamplariei) ar trebui sa fie cat mai ridicata pentru a fi peste temperatura punctului de roua. Pentru cei care deja si-au pus tamplarie, nu pot recomanda altceva decat ceea ce am spus mai sus. Totusi, pentru ca trebuie sa raspundem la intrebarea " Cine este vinovatul ? ", va trebui sa explicam ce tip de tamplarie si geam nu fac condens in conditii normale de temperatura si umiditate.
Aparent, toate ferestrele moderne arata la fel
Suprafata cea mai mare a unei tamplarii care intra in contact cu aerul din interiorul incaperii este cea de geam. Din experienta, pot spune ca atunci cand a aparut condens pe geamul termopan, la temperaturi exterioare de 7 ° C, avem de-a face cu o situatie anormala din punct de vedere al umiditatii relative.
La un geam termoizolator obisnuit (la noi in tara), cu doua sticle de 4mm, coeficientul de transfer este de 2.8-.3 W/mp K. La o temperatura exterioara de -15 °si in temperatura incintei de 20 ° C vom avea pe sticla exterioara -10.4 ° C, iar pe sticla interioara +6.9 ° C. In aceste conditii , ca sa nu avem condens pe geam, ar trebui sa avem o umiditate relativa sub 43%, ceea ce in conditiile normale, dintr-un apartament cu copii, este greu de obtinut. La o umiditate relativa normala de 50%, pe acest geam termoizolator poate apare condens daca temperatura normala a scazut sub -8 ° C.
Dar la noi, iarna termometrele arata cateodata si minus 30 °C. Solutia este utilizarea geamului termoizolant cu sticla de joasa emisivitate (Low E) soft. Acest tip de geam are un coeficient termic de maxim 1.4W / mp K. In aceleasi conditii de -15°C la exterior si 20°C la interior, sticla interioara va avea 14.7°C, iar condensul se va depune de-abia la o umiditate relativa de peste 70%. Sau, in conditii normale de 50% umiditate relativa, nu vom avea condens decat daca temperatura exterioara ajunge la sub -48°C.
Pe langa faptul ca nu veti avea probleme cu condensul pe geam, pierderile de caldura se reduc la mai putin de jumatate fata de un geam termopan obisnuit.
Cei care doresc, pot schimba geamul pe care il au cu unul cu joasa emisivitate, pastrand tamplaria existenta din aluminiu sau PVC.
Ramele din PVC asigura de regula un coeficient de transfer termic de 1.7-2W/mpK. Acest lucru inseamna ca la o temperatura exterioara de -15°C si o temperatura interioara de 20°C veti avea condens pe rama de PVC la o umiditate de peste 63%, ceea ce este deja anormal intr-o locuinta. Exista profile din PVC cu armatura care au un coeficient chiar mai mic de 1.7W/mpK, cele cu 4-6 camere.
Tamplaria termoizolanta din aluminiu este cea cu bariera termica facuta din doua baghete din poliamina.
Patronatul Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta (PPTT) nu considera tamplaria din aluminiu fara ruperea puntii termice ca facand parte din tamplaria termoizolanta.
Revenind la o tamplarie cu ruperea puntii termice, trebuie spus ca ele sunt cu atat mai bune cu cat adancimea lor este mai mare (minim 65mm), si bagheta pentru ruperea termica este mai mare. De regula, profilele care au bariera de minim 24 mm ajung la performantele termice ale tamplariei obisnuite din PVC, mai ales daca au trei camere de izolare. Din pacate, la noi, din lipsa de resurse financiare si din lipsa cunostintelor, multi clienti au acceptat tamplarie din aluminiu de slaba calitate, pentru ca , aparent toate ferestrele moderne arata la fel, dar nu si performantele.
Tamplaria de lemn stratificat din esente moi are un coeficient de 1.8W/mpK la o grosime de 70 mm. Cu cat creste grosimea, acest coeficient scade, iar tamplaria este mai buna. Pentru esenta tare, la aceasta grosime, coeficientul este de 2.1Wmpk.
In concluzie, la o tamplarie termoizolanta cu geam termopan obisnuit, condensul se va forma mai intai pe geam si apoi pe rama, iar la cea cu geam din sticla de joasa emisivitate va aparea pe rama si in conditii externe pe geam.
O situatie aparte o reprezinta cazul montarii unei tamplarii moderne intr-o casa noua sau intr-un apartament in care s-au facut diverse reparatii si amenajari. In asemenea situatii, umiditatea relativa este mai mare. Am avut cazuri de umiditate de 80%. Aceasta situatie isi are originea in sutele de litri de apa introduse in materialele de constructie. Pana la evaporarea completa, care poate dura luni de zile, este necesara atat incalzirea cat mai ales aerisirea foarte deasa a incaperilor. De regula, constructorii doresc punerea ferestrelor toamna pentru ca sa poata lucra la interior in timpul iernii, de aceea in aceste situatii trebuie luate toate masurile de protectie, astfel veti da vina pe tamplar degeaba.
Am scris mult, dar la intrebarea de la inceput tot nu pot raspunde.
Cine este vinovatul de aparitia condensului pe tamplarie ?
Daca cititorul beneficiar al unei tamplarii a avut rabdarea sa citeasca aceste randuri, sper ca va putea raspunde singur la aceasta intrebare (eventual rugati tamplarul sa va faca masuratorile de temperatura si umiditate)
Recomandari pentru cei care si-au pus tamplarie
- Eliminati sursele de apa accidentale (infiltrarile) ;
- Aerisiti energic camera de cateva ori pe zi ;
- Nu acoperiti caloriferile ;
- Utilizati var lavabil permeabil ;
- Nu lasati pe calorifer carpa cu care ati sters condensul ;
- Inlaturati draperiile macar atunci cand se poate ;
- In camera pe care nu puteti sa o aerisiti des, eliminati sursele de apa posibile (ghivece de flori, rufe la uscat, vase cu flori, etc).
Recomandari pentru cei care doresc sa-si puna tamplarie termoizolanta
- Montati fereastra in zona calda a peretilor (de la mijloc spre interior) ;
- Solicitati montarea unui geam termopan cu sticla cu joasa emisivitate Low E ;
- Feroneria cu dubla deschidere va avantajeaza
- Asigurati-va ca glaful exterior nu permite in nici un fel intrarea apei in perete ;
- Montati caloriferele sub ferestre si daca este posibil pe toata latimea ferestrei ;