Cea mai des utilizata metoda de imprimare in industria ambalajelor este flexografia. Aceasta tehnica este numita astfel, deoarece initial a fost folosita pentru imprimarea cartonului ondulat. Datorita suprafetei neregulate a acestui material, era nevoie de o placa speciala, flexibila, capabila sa mentina un contact permanent cu suprafata de tiparit. Adesea utilizata pentru tiparirea pe plastic, film, carton, tehnica flexo se bazeaza pe placi flexibile (clisee flexografice) fabricate din fotopolimeri de inalta rezolutie. Pe aceste placi se graveaza imaginea ce se doreste a fi imprimata. Alt element esential in tehnica flexo este cilindrul anilox. Acesta este fabricat din otel, acoperit cu o ceramica industriala cu milioane de perforatii fine. Functie de natura imprimeului, anilox-ul este scufundat in cerneala. Astfel, un strat fin de cerneala este depusa pe cilindru. Ulterior, o spatula numita Doctor Blade curata surplusul de cerneala, lasand numai cantitatea optima in perforatiile aniloxului. Aniloxul se roteste, intra in contact cu cliseul flexografic care primeste cerneala care urmeaza sa fie depusa pe materialul de imprimat.

Extrudarea: Etimologia termenului, derivă din cuvântul latinesc extrudere, alcătuit din ex (afară) si trudere (a împinge). Granulele de polietilena si componenta BIOdegradabila sunt introduse intr-un dispozitiv care le topeste la temperatura ridicata. Ulterior se naste folia sub forma unui balon cu diametrul si grosimea variabile functie de necesitati. Folia este obtinuta  pe baza tehnologiei oxo-biodegradabile certificată, corespunde cerintelor directivei europene 94 / 62 / EC (articolele 5, 6, 7, 8, respectiv anexa II, punctul 3, lit. a, b, d) și conține adaos oxo-biodegradabil în conformitate cu standardul internațional ASTM D 6954-04, acceptat de Uniunea Europeana. Descompunerea controlată a materialelor si produselor din plastic ce contin aditivi are loc sub actiunea microorganismelor si oxidării în armonie cu prevederile standardului ASTM D 6954-04 (”directiva referitoare la examinarea materialelor plastice prin intermediul combinației de oxidare si degradare biologică în mediul natural”). Produsele care conțin aditivul oxo-biodegradabil se vor descompune integral, in prezenta oxigenului, conform standardelor, rezultând dioxid de carbon (CO2), apă si biomasă fără a lăsa în urmă reziduri toxice.