Condens - cauze si sfaturi



Condensul ferestrelor si condensul din balcoane si pagubele pe care le produce suprafetelor vopsite, perdelelor, peretilor si garniturilor ferestrelor sunt probleme des intalnite la toate tipurile de cladiri.

Incidenta crescuta a condensului in cladirile din ziua de azi este rezultatul direct al schimbarilor conditiilor de trai modern, care a dus la camere mai calduroase si mai confortablie.

In multe case, sobele traditionale au fost inlocuite de sisteme de incalzire sofisticate, usile si cadrele ferestrelor cu garnituri necorespunzatoare au fost prevazute cu garnituri de etansare pentru oprirea curentului de aer, dusumelele au fost complet acoperite cu covoare in timp ce inlatimea tavanelor a fost micsorata si spatiul dintre grinzile podului umplut cu material izolant.

Aceste procedee moderne pentru sporirea confortului au creat spatii care sunt mai calduroase dar care adesea au mai putina ventilatie si mai putina circulatie a aerului. Rezultatul este ca vaporii de apa produsi de activitatile normale de zi cu zi nu mai sunt capabili sa se evapore prin horn sau prin cadrul usilor, pe la rosturile ferestrelor si prin alte orificii de evacuare.

In anumite circumstante, toate aceste procedee pentru sporirea confortului se combina dand nastere unor conditii ideale producerii condensului.

Intrebarea este cum se poate reduce condensul fara a sacrifica beneficiile confortului. Cand geamurile termopan (structura a 2 foi de sticla cu bagheta de aluminiu intre ele pentru o mai buna izolatie termica si fonica ) sunt folosite impreuna cu incalzirea si ventilatia controlata, aceasta ajuta la solutionarea problemei - si eficacitatea va si mai mai mare daca se va tine cont de masurile de precautie prezentate in cele ce urmeaza.
Ce este condensul?

Condensul este apa care rezulta din transformarea vaporilor de apa in atmosfera.

Aerul care ne inconjoara in interiorul caselor noastre contine intoteauna vapori de apa care de obicei sunt invizibili. Un exemplu tipic este norul de abur de deausupra unui ibric care devine rapid invizibil – de fapt, acesta a fost absorbit in atmosfera.

Cu cat este mai cald aerul, cu atat poate contine mai multi vapori de apa- dar exista o limita in ceea ce priveste cantitatea de vapori pe care o poate contine pentru o temperatura data. Cand aceasta limita este atinsa, se spune ca aerul devine saturat. Cand aerul saturat vine in contact cu o suprafata care are o temperatura mai mica decat acesta, aerul este racit si emana surplusul de vapori de apa pe aceasta suprafata – initial sub forma de abur si, daca este excesiv, sub forma unor picaturi mici de umezeala. Un exemplu este atunci cand o persoana respira spre o oglinda: condensul apare deoarece aerul expirat este saturat si temperatura lui este mai mare decat temperatura aceluia al oglinzii (care este la temperatura camerei).

I
Camera in conditii normale
Aerul contine in jur de 40% pana la 60% umezeala.

II
Cantitatea de umezeala creste

III
Temperatura exterioara scade
Condens pe suprafata rece

Cateva exemple de unde vin vaporii de apa

Respiratia: 2 adulti care dorm produc 750 ml de umezeala in 8 ore ce este absobita ca vapori de apa in atmosfera

Gatitul: norii de abur pot fi vazuti langa tigai si ibrice si apoi par ca au disparut. Norii au fost absorbiti in atomosfera. Insusi aragazul poate fi o sursa de vapori de apa; e.g. un aragaz cu gaze poate produce aproximativ 1 litru de umezeala pe ora.

Spalatul: vaporii produsi de apa fierbinte sunt rapid absobiti in atmosfera.

Imbaierea, rufele spalate si hainele umede: acestea sunt adesea sursele principale de vapori din casa dvs.

Sistemul de incalzire: un sistem de incalzire pe gaz poate produce 330 ml de umezeala pe ora. Sistemele de incalzire cu parafina produc 4,5 l de umezeala pentru fiecare 4l de combustibil ars.

Plantele de interior: acestea reprezinta o sursa de vapori de apa frecvent nerecunoscuta dar totusi semnificativa.

Proprietatile noi: Caramizile, lemnul, cimentul si alte materiale dintr-o casa cu 3 dormitoare absorb intre 5000-60000 l de apa in timpul constructiei. Mult din aceasta cantitate se risipeste in atmosfera din interior in timpul perioadei de uscare.
Factorii ce guverneaza condensul

Principalii trei factori care produc condensul:

1. Continutul de vapori de apa din aer
2. Temperatura din interiorul camerei
3. Temperatura exterioara

Primii doi factori pot fi controlati.

1. Continutul de vapori de apa din aer
Acesta este produs de activitatile normale de zi cu zi cum ar fi spalatul, gatitul, imbaiatul etc si poate fi controlat prin folosirea ventilatoarelor si a ventilatiei in locurile corespunzatoare.

2. Temperatura din interiorul camerei
Acest factor poate fi controlat prin inlocuirea geamurilor simple cu geamuri duble termoizolante (termopan), in felul acesta mentinandu-se o temperatura mai mare a suprafetei geamului pe partea dinspre interiorul camerei si cresterea temperaturii aerului, permitandu-i astfel retinerea unei mai mari cantitati de vapori de apa fara condens.

3. Temperatura exterioara
Acest factor (scaderea temperaturii exterioare) nu poate fi controlat dar poate fi contracarat prin cresterea caldurii din interiorul casei.
Cum ajuta geamurile termopan?

Geamurile duble (termopan) sunt un izolator proiectat sa reduca pierderea caldurii prin propagare din interiorul catre exteriorul unei cladiri.

In conditii de expunere normale, temperatura suprafetei dinspre camera a geamului din interior va fi mai mare decat ar fi in cazul geamurilor simple.
Probabilitatea condensului care apare atunci cand aerul cald si umed din camera intra in contact cu suprafata geamului este in acest fel redusa.

Totusi, trebuie sa tinem cont ca geamurile termopan sunt un izolator si nu o sursa de caldura si nici nu controleaza cantitatea de vapori de apa din aer. Atunci cand camerele sunt incalzite inadecvat si este putina caldura care sa fie retinuta, geamurile termopan nu pot indeplini functia pentru care au fost montate.

De exemplu, un motiv pentru care se formeaza condensul, ar fi un dormitor nefolosit, pe care proprietarii nu-l incalzesc din motive de economie. Prin urmare, temperatura suprafetei geamului interior se apropie foarte mult de temperatura de afara. In plus, ferestrele dintr-o astfel de camera sunt tinute inchise dar vaporii de apa generati in alta parte a casei isi vor gasi drum inauntrul camerei fara a putea fi evacuti. Astfel cele doua conditii necesare producerii condensului – o temperatura joasa a suprafetei geamului si un continut mare de vapori de apa in atmosefera- sunte prezente.
Localizarea condensului pe geam

In incercarea de a reduce gradul de condens est important de notat pe ce suprafata a geamului se formeaza, locatia acestuia indicand cauza si astfel solutia.

Condensul pe suprafata dinspre camera a geamului din interior inseamna ca temperatura suprafetei geamului este prea joasa in raport cu continutul de vapori de apa din camera. (poza)

Condensul din interiorul unei cavitati a unui element inchis ermetic poate indica o defectiune de etansare.

Acolo unde geamurile termopan se obtin prin intalarea unui geam secundar, condensul pe suprafata cavitatii geamului exterior indica, in majoiritatea cazurilor, infiltratia aerului umed din camera in cavitate. In orice caz, este de notat faptul ca acest lucru nu este posibil la ferestrele secundare inchise ermetic, de aceea migrarea aerului din camera in cavitate este de asteptat. Condensul poate aparea ocazional pe suprafata cavitatii geamului interior atunci cand soarele straluceste pe fereastra. Aceasta inseamna ca ceva din insusi spatiul de aer, cum ar fi un distantier din lemn neetansat sau un desicator(system de etansare), contine umezeala. Aceasta sursa poate fi de asemenea responsabila pentru condensul de pe suprafata cavitatii geamului exterior. Condensul de pe partea de din afara a geamului exterior este natural si poate fi trecut cu vederea.
Cum se poate reduce condensul?

A) Cand se formeaza pe suprafata dinspre interiorul camerei a geamului interior

i) asigurati ventilatia naturala printr-o sectiune deschisa a ferestrei, printr-un sistem de ventilatie brevetat sau printr-o caramida perforata;
ii) acolo unde nu exista seminee sau acolo unde cosurile au fost blocate (si nu pot fi deblocate), asigurati-va ca orificiile de ventilare a peretilor sunt instalate si curatate;
iii) deschideti cel putin o fereastra in fiecare camera pentru a permite circulatia aerului;
iv) asigurati ventilatia tuturor camerelor atunci cand se folosesc sisteme de incalzire cu gaz sau petrol;
v) instalati hote deasupra aragazelor si a altor echipamente care produc aburi si ventilati-le catre exterior;
vi) asigurati-va ca baile si bucatariile sunt ventilate conform standardelor;
vii) etansati usile interioare si tineti-le inchise pentru a impiedica transferul de aer cu un continut de vapori de apa ridicat dinspre camerele care sunt principala sursa de umezeala, cum ar fi bucatariile, baile, uscatoriile. Trebuie sa tinem cont ca vaporii de apa nu raman in camera unde sunt generati ci migreaza in toata casa deoarece:

a) presiunea vaporilor de apa in camera unde s-au format poate fi mai ridicata decat oriunde in alta parte in asa fel incat aerul umed va fi trimis in camere cu o presiune mai joasa;
b) curentii de convectie ii vor purta prin toata casa;

viii) cresteti usor temperatura aerului din interiorul casei;
ix) pe vreme rece, tineti permanent o sursa de incalzire in casa;
x) oriunde este posibil, puneti radiatoare sub ferestre pentru a mentine temperatura geamului interior la un nivel rezonabil;
xi) condensul poate fi cauzat de izolarea geamului interior de aerul cald din camera prin perdelele grele, cand acestea sunt trase. Pentru a permite trecerea aerului cald spre geam, pozitionati perdelele la 15-20 cm de fereastra si asigurati-va ca sunt suficiente goluri atat in partea de sus cat si in partea de jos pentru a permite circulatia contiunua a aerului.

B) Cand se formeaza pe suprafata dinspre cavitate a geamului exterior

i) faceti etansarea atat a cadrului cat si a geamului secundar pe cat se poate de aproape pentru a nu permite circulatia aerului. O atentie deosebita ar trebui acordata tuturor imbinarilor;
ii) dati gauri de aerisire prin cadrul primar pentru a conecta aerul din cavitate cu aerul mai uscat din afara casei. Gaurile trebuie sa aiba un diametru de 10 mm. In cazul in care cadrul este din lemn este bine sa dati o gaura destul de larga in care sa intre un tub de metal cu diametrul intern de 10mm. Doua gauri la circa 50 cm distanta ar trebuie sa fie suficiente pentru ferestrele late de pana la 1 m; pentru ferestre mai mari trebuie sa se gaureasca mai mult. Un filtru simplu, cum ar fi vata de sticla, trebuie inserat pentru a elimina murdaria si insectele.

C) Cand se formeaza in caviteate atunci cand soarele straluceste

i) inlaturati geamul secundar;
ii) scoateti si inlaturati orice desicator;
iii) dati gauri pentru a conecta cavitatea cu exteriorul (vezi paragraful B(ii));
iv) uscati suprafata cadrului. Nu plasati caldura concentrata aproape de geamul original;
v) sigilati orice gaura sau spartura cu materiale de umplere din lemn sau izolant;
vi) etansati complet toate suprafetele din lemn din cavitate cu un sistem de ermetizare din material lemnos brevetat;
vii) inlaturati geamul secundar, avand grija ca etansarea si toate imbinarile sa nu permita circulatia aerului.
Scurta recapitulare

Condensul este o problema de ventilatie si nu poate fi cauzat in intregime de instalarea unui geam termopan. Condensul este redus datorita geamului termoizolant(termopan) care actioneaza ca o bariera de caldura precum si datorita instalarii unui geam interior (ex:low-e) considerabil mai izolant decat cel exterior.
Cladirile moderne sunt proiectate sa elimine curentii de aer si nu sa aibe ventilatia naturala pe care o au anumite case vechi cu cosurile, usile si ferestrelor lor. Casele care au fost complet etansate prin montarea unui izolator in pod, geamuri termopan sau prin sisteme inaccesibile curentilor de aer peste tot, au putine sanse sa devina capcane de umezeala. In astfel de cazuri, condensul este o problema de ventilatie. Cand se suspecteaza lipsa ventilatiei, proprietarul casei ar trebui sa consulte un inginer in ventilatie si incalzire.

In cazul caselor vechi, neetansate, factorul dominant este putin probabil sa fie temperatura interioara. Caldura suplimentara sau introducerea unei surse de caldura langa fereastra ar putea furniza raspunsul.

In sufragerii
- permiteti caldurii din camera sa ajunga la ferestre; pozitionati sisteme de incalzire sub ferestre si folositi garnituri care tin perdelele la cel putin 15-20 cm de geam pentru a permite circulatia libera a aerului cald;
- deschideti ferestrele cel putin cateva minute in fiecare zi pentru a permite schimbul de aer;
- acolo unde nu exista seminee sau acolo unde cosurile au fost blocate (si nu pot fi deblocate), asigurati-va ca orificiile de ventilatie a peretilor sunt instalate si curatate;
- acolo unde este posibil, evitati voselele non-absorbante sau emailate deoarece acestea pot favoriza condensul.

In bai

- impiedicati vaporii de apa sa-si gaseasca drumul spre restul casei, mai ales in timpul sau dupa ce ati facut baie;
- dupa ce ati facut baie sau dus, inchideti usa si deschideti cateva minute fereastra. Acolo unde nu exista ferestre este bine sa se foloseasca sisteme de ventilare.

In dormitoare

- tineti cont de pozitionarea perdelelor;
- ferestrele dormitoarelor ar trebui deschise in timpul zilei pentru a permite cel putin un schimb complet de aer;
- daca este posibil, mariti programul incalzirii centrale pentru a compensa scaderea temperaturii externe pe timpul noptii si cresterea vaporilor de apa cauzati de respiratia locatarilor.