Se numeste Casa Oromolu pentru ca primul proprietar a fost Mihai Oromolu (1875- 1945), personalitate de vaza a perioadei interbelice. Oromolu a contribuit, alaturi de alti oameni politici ai vremii, la infaptuirea Romaniei Mari, iar pe parcursul unei indelungate activitati publice, a fost prefect de Dolj, ministru in guvernul Take Ionescu (1921), guvernator al Bancii Nationale (1921-1926).
Casa a fost construita intre anii 1926-1927 pe terenul cumparat de la Constantin Pastia (1883-1926), doctor la Spitalul Colentina si autor al unor importante studii despre bolile infectioase. Planurile casei apartin lui Petre Antonescu (1873-1965), unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai scolii de arhitectura romaneasca din prima jumatate a secolului XX. Printre cele mai cunoscute cladiri ale lui Petre Antonescu se numara Arcul de Triumf, Palatul Kretzulescu, Banca Marmorosch Blank, Primaria Capitalei, Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’, Facultatea de Drept. De la stilul neoromanesc al Primariei Capitalei, la stilul de renastere franceza al Palatului Kretzulescu, la stilul neobaroc al Casei Oromolu, parcursul operei lui Petre Antonescu este cel al arhitecturii bucurestene de la inceputul secolului XX, in permanenta cautare de noi modele, dar puternic influentata de arhitectura franceza.;
Casa Oromolu este o fantezie arhitecturala, amintire a unei elite care a disparut, dar al carui gust rafinat si sofisticare continua - oare pentru cit timp inca? - sa defineasca estetica locului. Imobilul incinta ochiul prin armonia liniilor drepte ale corpului principal de cladire si curbura eleganta a turnului dinspre sosea. Cladirea se termina printr-o balustrada strajuita de urne din stuc, festonate de ghirlande decorative si de amorasi, parca desprinsi din tablourile lui Boucher. La primul etaj, ferestrele inalte sunt incadrate de arcuri decorate cu motive vegetale, in timp ce registrul superior este definit de ancadramente sobre in stil neoclasic. Deasupra intrarii se inalta o marchiza impunatoare din fier forjat, in stil belle époque. Din pacate, multe elemente de arhitectura nu au supravietuit incendiului suspect din februarie 2009 si distrugerii interioarelor de catre scuateri.
Ce este de facut? Legea monumentelor istorice si Conventia pentru Protectia Patrimoniului Arhitectural al Europei (Granada, 1985), semnata si de Romania, prevede la articolul 4 (d). ‘posibilitatea de a expropria un bun protejat’. Casa Oromolu nu va supravietui in miinile actualului proprietar, dar ar avea o sansa daca Ministerul Culturii ar cere exproprierea. Bucurestiul are nevoie de spatii culturale unde istoria sa devina parte a vietii orasului: muzeu, sala de expozitie, spatiu public. Casa Oromolu ar putea deveni un astfel de spatiu.
5 lucruri simple pe care le puteti face

1. Daca observati interventii abuzive asupra unui imobil de patrimoniu (actiuni precum demolare, modificarea fatadei sau a volumetriei, suprainaltare, modificarea formei acoperisului etc.), asupra unei case cu valoare arhitecturala, istorica, estetica, emotionala; daca observati ca un astfel de imobil se afla intr-un stadiu avansat de degradare contactati asociatia Pro_Do_Mo: ***** ori lasati-ne un mesaj aici, pe blogul “Un oras demolat prin nepasare”.
2. Implicati-va! Asociatia Pro_Do_Mo este in cautarea unor voluntari pentru proiectul de inventariere si fotografiere a imobilelor din Zonele Construite Protejate din Bucuresti. Detalii pe ***** .
3. Vorbiti despre actiunile noastre cu cei din jur; despre Asociatia Pro_Do_Mo, despre acest blog, etc.
4. Folositi-va de armele pe care le aveti: putere de decizie, de influenta, etc. De exemplu, daca sta in puterea voastra sa decideti alegerea unui nou sediu pentru firma la care lucrati sau pe care o detineti, nu alegeti imobile construite pe locul unor foste case de patrimoniu; imobile controversate; care distrug armonia unui sit arhitectural, etc
5. Semnati petitia de modificare a Legii Monumentelor Istorice care urmeaza a fi postata pe site-ul Asociatiei Pro_Do_Mo ***** .
Text:Roxana Wring

Foto: Doina Vella


Asociatia Pro_Do_Mo/*****