Costul obţinerii acestui document se ridică la 200-300 de euro pentru un apartament cu două camere

Mai bine de şapte luni - sau, mai exact, până la data de 1 ianuarie 2011. Atât timp mai au la dispoziţie proprietarii pentru a-şi vinde sau închiria apartamentele fără a fi nevoiţi să prezinte certificatul energetic. În teorie. Asta pentru că pe masa Guvernului se află în continuare o ordonanţă de urgenţă ce presupune obligativitatea acestui document de la 15 iunie 2010. Aprobarea actului normativ a fost amânată o dată în cursul acestei luni. Discuţiile au rămas însă deschise.

În ciuda faptului că până acum nu a fost luată o decizie concretă în acest sens, reprezentanţii Guvernului par hotărâţi să urgenteze intrarea în vigoare a obligativităţii certificatului energetic. Astfel, Ioan Andreica, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), a declarat anterior că acest lucru se va întâmpla în luna iunie a acestui an. Până la momentul respectiv, reprezentanţii Guvernului au ca scop punerea la punct a detaliilor cuprinse în actul normativ, clarificarea procedurii de obţinere a certificatului, dar şi majorarea numărului de auditori energetici. Acesta din urmă este un pas esenţial în evitarea declanşării unui nou blocaj în piaţa imobiliară din cauza numărului prea mare de cereri. Până la sfârşitul lunii aprilie, fuseseră acreditaţi 767 de auditori energetici, potrivit datelor MDRT. „În două-trei luni, vom depăşi mia de auditori autorizaţi”, declara în aceeaşi perioadă Ioan Andreica.

„Note” diferite pentru apartamente din acelaşi bloc
În vreme ce luarea unei decizii de către Guvern trenează pe ultima sută de metri, lucrurile în piaţă arată încă destul de confuz. Potrivit lui Cristian Popescu-Ialomiţa, vicepreşedintele Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) şi, în acelaşi timp, unul dintre auditorii autorizaţi pe Bucureşti, spune că în momentul de faţă se poate face o certificare energetică pe un apartament dintr-un bloc, dat fiind că există un normativ în acest sens. Acesta precizează însă că normele de calcul pentru o singură locuinţă dintr-o clădire există de foarte puţin timp, iar până acum nu s-au făcut astfel de certificări separate, ci pe doar pe construcţii luate per ansamblu. Necesitatea obţinerii unei note energetice pentru fiecare unitate locativă în parte impune anumite diferenţieri. „Faptul că o clădire are un certificat energetic nu înseamnă că un apartament oarecare din cadrul acesteia va avea aceeaşi performanţă. Clădirea în ansamblu poate să aibă o notă mai bună sau mai proastă decât apartamentul”, subliniază Popescu-Ialomiţa. De asemenea, precizează acesta, mai multe locuinţe din acelaşi bloc pot avea note diferite, în funcţie de amplasament, orientare, calitatea întreţinerii etc..

Costuri de 0,5- 2 euro pe metru pătrat
Indiferent de nota ce ar putea fi atribuită fiecărui apartament însă, necesitatea obţinerii unui certificat energetic rămâne. Ce trebuie să facă un proprietar pentru aceasta? În primul rând, să se adreseze unui auditor autorizat. Costul mediu al unei asemenea lucrări poate varia între 0,5 şi 2 euro pe metru pătrat, în funcţie de complexitatea lucrării şi de accesibilitatea informaţiilor necesare. În medie, obţinerea certificatului energetic pentru un apartament cu două camere ar ajunge la un preţ total de 200-300 de euro. Derularea lucrării nu ar trebui să dureze mai mult de câteva zile.

Potrivit lui Popescu-Ialomiţa, certificatul energetic presupune doar acordarea unei note de performanţă energetică, nu şi obligaţia proprietarului de a îmbunătăţi în vreun fel această situaţie. Pentru cei care doresc acest lucru, o etapă superioară este auditul energetic, ce include o serie de recomandări specifice. De precizat este însă că, în mod uzual, astfel de audituri se realizează pe clădiri, recomandările fiind formulate de către specialişti la nivelul construcţiei per ansamblu.

Performanţa energetică, decisivă pentru clasa medie
În ce măsură va influenţa obligativitatea certificatului energetic piaţa imobiliară este o întrebare ce nu poate fi evitată în aşteptarea unei decizii din partea autorităţilor. De partea proprietarilor, în piaţă va exista confuzie, oamenii nu vor şti exact ce să facă şi probabil că vor crea o presiune prin numărul ridicat de cereri, fapt ce va afecta şi calitatea unor lucrări. Lucrurile nu stau foarte bine însă nici de cealaltă parte a „gardului”. „Problemele ţin de tehnica aplicării. Normele de calcul sunt greoaie, sunt puţini auditori. Sunt judeţe întregi care n-au niciun auditor”, subliniază Popescu- Ialomiţa. Acesta estimează însă că, în timp, se va ajunge la o normalizare a pieţei din acest punct de vedere. Certificatul energetic va deveni doar un act dintre multe altele ce trebuie obţinute pentru derularea unei tranzacţii.

Este foarte probabil însă ca importanţa acestui document să crească în timp. Asta pentru că, în prezent, cea mai mare parte a celor care încheie tranzacţii pe piaţa imobiliară sunt fie cei care dispun cu uşurinţă de resurse financiare, fie cei pentru care achiziţia sau vânzarea este o urgenţă. Pentru acest tip de cumpărători contează deocamdată mai mult localizarea şi structura funcţională a proprietăţii şi mai puţin performanţa sa energetică. „Pe măsură ce piaţa îşi va reveni, şi numărul de tranzacţii pentru segmentul populaţiei cu venituri medii va creşte, cererea va deveni mai selectivă, iar criteriul performanţei energetice va avea probabil o mai mare importanţă”, estimează reprezentantul ARAI.