PEPINIERELE HIDA
STR. IULIU MANIU, NR. 14, HIDA, SÃLAJ; TEL. 0723260107, 0755761021, 0260628330
*****, *****
Email: *****, *****
TEHNOLOGIA DE CULTURÃ A CÃPSUNULUI
Dr. ing. Nelu Orlaie
Cãpsunul este specia pomicolã care poate produce peste 20-25 tone de fructe la hectar (în tãrile vestice chiar peste 35-40 tone datoritã unor fertilizãri puternice pe care noi nu le recomandãm) si se poate cultiva în majoritatea zonelor din România.
Alegerea soiurilor
În România se cultivã în prezent pe aproape 70% din suprafata cultivatã cu cãpsuni, soiul Premial, urmat de Redgauntlet, Dana si Elsanta. În ultimii ani au în ceput sã fie lansate în culturã soiurile Magic, Real si Coral. Pe suprafete mici se mai întâlnesc soiurile: Senga Sengana, Marmolada, Elsinore (indiferent la fotoperioada) si altele. S-a observat, în ultimii ani, în plantatiile înfiintate de românii care au lucrat în Italia sau alte tãri vestice si care au adus plante din plantatii comerciale, cu plasa, douã din cele mai pãgubitoare boli: Verticillium si Phytophtora cactorum.
Pe plan mondial cele mai rãspândite soiuri sunt Honeoye, Elsanta, Camorosa, Marmolada, Chandler, Darselect.
Soiuri precum Fresno, Madamme Moutot, Talisman, Tioga, Aiko, Totem, Brio, Pajaro, Bogota si multe altele, citate în unele lucrãri, nu se mai gãsesc în culturã de zeci de ani probabil unele fiind dispãrute si din colectiile stiintifice din tarã.
TEHNOLOGIA DE CULTURÃ ÎN SISTEM CLASIC
Distantele de plantare
În functie de sistema de masini agricole folositã în plantatie, distantele de plantare variazã între 70 si 90 cm între rânduri si 25-30 cm între plante pe rând. Pe suprafete mici, în grãdinã, când se lucreazã manual, se poate reduce distanta de plantare între rânduri la 60-65 cm. Plantarea se face pe rânduri echidistante. Sistemul de plantare în benzi noi nu îl recomandãm având posibilitãti minime de mecanizare.
Plantarea
Se poate face manual sau mecanizat cu masina de plantat rãsaduri.
Plantarea manualã este cea mai rãspânditã si cu rezultate bune la prindere, desi este mai costisitoare. Plantarea manualã se poate face cu plantatoare speciale în formã de U, cu sapa sau uneori cu plantatoare în formã de lingurã. Nu se vor folosi plantatoarele conice care se folosesc în legumiculturã.
Plantarea se face dupã o irigare prealabilã cu una-douã zile înainte de plantat sau dupã o ploaie, când terenul s-a zvântat la suprafatã.
Se marcheazã terenul cu tãrusi, la distantele de plantare între rânduri, iar apoi se întind sârme sau sfori cu distanta marcatã între plante pe rând. Dacã nu sunt marcate sforile, se face o mãsurã pe care o folosesc muncitorii la primele câteva zeci de plante. Se creeazã foarte repede obisnuinta iar apoi plantarea va decurge usor fãrã sã mai fie nevoie de mãsurã. Dacã se face plantarea cu plantatorul special de cãpsuni plantele nu se mai mocirlesc si nu se mai fasoneazã rãdãcina, aceasta fiind fasonatã în momentul plantãrii. Dacã se planteazã cu lingura de plantat sau cu sapa, se fac gropile înainte iar apoi se planteazã stolonii cu rãdãcina dreaptã pânã la nivelul coletului. Dupã plantare mugurele central trebuie sã fie la nivelul solului.
Greseli care se fac frecvent la plantare:
Plantarea mecanicã, se face cu masina de plantat rãsaduri de legume MPR 5 sau MPR6, sau altã masinã de plantat rãsaduri, iar concomitent se realizeazã si udarea. Plantele trebuie fasonate înainte, frunzele si rãdãcina, iar dupã plantare urmeazã o verificare a tuturor plantelor si se corecteazã manual greselile de plantare. În tãrile din vest, în special în SUA, sau perfectionat masini care plantat care realizeazã o plantare relativ uniformã. Totusi, cele mai multe plantatii, chiar si în tãrile vestice, se realizeazã manual. Procentul de prindere în cazul plantãrii mecanice este mai scãzut, având în vedere cauzele enumerate mai sus si este necesarã, dupã douã sãptãmâni de la plantare, completarea golurilor.
Perioada de plantare
În România se planteazã, în general, plante proaspete recoltate din pepinierã si plantate direct în câmp. Avem astfel douã perioade de plantare:
- toamna, între 15 septembrie si 15 octombrie si
- primãvara, în intervalul 10-30 aprilie.
În functie de conditiile climatice ale fiecãrui an si de zona în care se planteazã cãpsunul, aceste intervale pot sã difere cu câteva zile, mai devreme sau mai târziu. În general, înfiintarea plantatiilor cu plante proaspete prezintã dezavantajul cã terenul este ocupat câteva luni în plus fatã de plantarea de varã si nu se obtine o productie de fructe în primul an.
Plantarea de varã se face în lunile iulie-august, cu plante recoltate primãvara timpuriu si pãstrate în depozite frigorifice, asa numitele plante „frigo”. Avantajul este cã se obtine o productie de fructe în anul urmãtor. Existã si posibilitatea înfiintãrii de plantatii de cãpsuni cu plante ”frigo” foarte bine dezvoltate, numite A+ , care plantate în luna mai asigurã o productie de fructe dupã 6-8 sãptãmâni de la plantare. În România plantele „frigo” se importã si sunt mult mai scumpe.
PEPINIERELE HIDA
STR. IULIU MANIU, NR. 14, HIDA, SÃLAJ; TEL. 0723260107, 0755761021, 0260628330
*****, *****
Email: *****, *****
Lucrãri de întretinere în anul I
Completarea golurilor
Se face dupã douã sãptãmâni de la plantare cu plante din acelasi soi. La plantarea manualã, dacã s-au respectat normele de plantare prinderea este de peste 99% astfel cã nu mai este necesarã completarea golurilor.
Eliminarea inflorescentelor si stolonilor
Aparitia a 1-2 inflorescente la plantele de cãpsuni, în primul an de plantare, poate sã ducã la epuizarea plantei si la o slabã diferentiere în anul urmãtor. Aceste inflorescente se eliminã mai ales la plantatiile înfiintate în primãvarã. Dacã plantatia s-a fãcut toamna devreme, am avut o toamnã lungã si plantele s-au dezvoltat foarte bine se pot lãsa sã producã în primãvara urmãtoare. Aparitia filamentelor, care produc plante noi, influenteazã negativ dezvoltarea plantelor dacã nu sunt eliminate. Odatã cu prãsitul manual se vor elimina inflorescentele si filamentele apãrute. Dacã folosim plante „frigo” de tip A+, se eliminã numai prima sau uneori a doua inflorescentã, apoi plantele se lasã sã producã.
Lucrãrile solului
În primul an se fac douã-trei prasile mecanice si douã-trei prasile manuale în functie de starea de îmburuienare a solului. Dacã nu s-au folosit erbicide preemergente numãrul prasilelor poate fi mai mare, în functie de starea de îmburuienare a solului. Trebuie sã mentionãm, cã plantele de cãpsun, având o înrãdãcinare superficialã, sunt concurate puternic de buruieni, astfel cã terenul trebuie mentinut curat.
Tratamente fitosanitare
În primul an se fac trei-patru tratamente, în functie de starea fitosanitarã a plantatiei. Bolile si dãunãtorii cãpsunului, precum si tratamentele care se aplicã sunt prezentate în capitolul destinat acestor aspecte.
Irigarea
În prezent, în zona Satu-Mare, unde se obtine aproape 70% din productia de cãpsuni din România se folosesc sisteme de irigare pe suprafete mici. Totusi noi nu recomandãm sã se facã plantatii comerciale dacã nu este asiguratã o sursã de apã pentru irigare. În timpul verii, atunci când nu avem precipitatii naturale, se recomandã sã se facã o udare la fiecare 7-10 zile în functie de starea de aprovizionare a solului cu apã. În timpul formãrii fructelor se udã la 3-7 zile. Irigarea se poate face prin aspersiune sau prin picurare. Irigarea prin aspersiune prezintã avantajul cã este mai usor de folosit, dar necesitã norme mai mari de apã si un control mai strict al bolilor. Irigarea prin picurare necesitã norme mai mici de apã, aduce apa la rãdãcinã, presiunea bolilor este mai micã dar îngreuneazã mult lucrãrile mecanice si manuale existând riscul sã tãiem conductele de udare.
PEPINIERELE HIDA
STR. IULIU MANIU, NR. 14, HIDA, SÃLAJ; TEL. 0723260107, 0755761021, 0260628330
*****, *****
Email: *****, *****
Lucrãrile de întretinere în plantatiile pe rod
Eliminarea frunzelor uscate se face primãvara devreme prin greblarea plantatiei. Este o lucrarea obligatorie care favorizeazã pornirea plantelor în vegetatie si reduce rezerva de boli. Frunzele uscate se adunã, se scot din plantatie si se ard.
Întretinerea solului curat de buruieni si afânat se face prin trei-patru prasile mecanice si douã-trei prasile manuale. Folosirea erbicidelor este tratatã în capitolul special destinat acestui aspect.
Combaterea bolilor si dãunãtorilor
Descrierea pr.0.023incipalelor boli precum si substantele folosite sunt prezentate în capitolul „Bolile cãpsunului”. Se fac anual între patru si sapte tratamente complexe în functie de starea fitosanitarã a culturii si conditiile climatice specifice fiecãrui an.
Mulcirea
Prin mulcire se eliminã riscul ca fructele sã vinã în contact cu solul, sã se murdãreascã de pãmânt (la cãpsun fructele nu se pot spãla înainte de valorificare), se reduce riscul unei infectii puternice cu Botrytis (putregaiul cenusiu) si se împiedicã partial dezvoltarea buruienilor.
Mulcirea se face în sistemul clasic cu paie. În general, în Germania, Austria, Polonia si tãrile nordice se practicã preponderent mulcirea cu paie, în timp ce în alte tãri, mari producãtoare de cãpsuni din Europa, în special în Spania, Italia, Franta se foloseste mulciul din folie neagrã de polietilenã. La mulcirea cu paie se va avea în vedere ca paiele sã fie balotate si depozitate în anul precedent productiei. În cazul mulcirii cu folie neagrã este obligatorie combinarea mulciului cu irigarea prin picurare. Folia si instalatia de picurare se pozitioneazã înainte de plantare.
Mulcirea cu paie se face în aprilie-mai si constã în asternerea unui strat de paie cât mai aproape de plante si printre plante pe rând. Aceastã lucrare poate sã înceapã în momentul înãltãrii inflorescentelor si poate continua pânã la formarea primelor fructe. Se pot folosi paie de orz sau grâu care sã nu fie mucegãite.
Eliminarea stolonilor
Se face odatã cu prasilele mecanice sã manuale. În sistemul clasic se pot lãsa una sau douã plante care sã înrãdãcineze aproape de plantele mamã asigurându-se o densitate mai mare de plante pentru anul urmãtor. Dacã lãsãm sã creascã plantele fiice printre rânduri vom obtine „iarbã de cãpsuni” si nu vom avea decât o productie foarte modestã. Multi ani, în unele zone, sau recoltat mereu stoloni pentru înfiintarea de plantatii noi din vechile plantatii comerciale si astfel s-a ajuns la productii de 4-5 tone de cãpsuni la hectar în loc de 20-25 de tone.
Cosirea frunzisului
Se face dupã recoltare. Se cosesc frunzele bãtrâne cu atentie pentru a nu rãnii mugurele central. Frunzisul se reface repede dupã o irigare sau o ploaie. Aceastã lucrare se executã când mentinem cultura de cãpsuni timp de doi sau trei ani de productie. Se eliminã cu aceastã ocazie si o parte din rezerva biologicã de boli si dãunãtori. Frunzele cosite se grebleazã, se scot din plantatie si se ard.
Fertilizarea
Se face în functie de aprovizionarea solului si îngrãsãmintele organice aplicate la pregãtirea terenului. Se vor folosi aproximativ:
- azot: - 100-120 kg/ha substantã activã (s.a.)
- fosfor: - 55- 60 kg/ha s.a.
- potasiu: 100-150 kg/ha s.a.
Se preferã îngrãsãmintele îmbogãtite cu diferite elemente, în special magneziu si zinc.
Fertilizarea se face fractionat, de douã-trei ori pe an, din care 1/3 se dau toamna (cele cu fosfor si potasiu) si restul primãvara.
Irigarea
Udãrile se fac cu norme mici de apã de 300-350 mc/ha la irigarea prin aspersiune si 100-120 mc/ha la udarea prin picurare.
Perioada optimã de mentinere a unei plantatii
Desi, în tara noastrã, în cultura clasicã s-a mentinut cultura de cãpsuni 4-7 ani, rezultatele au demonstrat cã o productie economicã se poate obtine doar în primii doi ani de productie. Productia maximã de fructe se obtine în primul an de productie (anul doi de plantare) si o productie satisfãcãtoare în anul doi sau uneori anul trei de productie. Începând din anul trei fructele sunt mici, productia scãzutã, atacul bolilor si dãunãtorilor mult mai mare. În tãrile vestice se practicã, pe suprafete mari, cultura anualã a cãpsunului în asolamente legumicole.
Recoltarea
În functie de soi si tehnologia de culturã aplicatã se obtin în România productii medii de 12-20 tone în majoritatea zonelor de productie si productii de 20-30 tone în plantatiile intensive. Recoltarea se face dimineata sau seara direct în caserole de plastic. Fructele se recolteazã cu o coditã de 1-2 cm.
Forta de muncã necesarã la recoltare
La o productie medie de 15 tone/ha un muncitor poate recolta 8-10 kg/orã. Perioada de recoltare este de aproximativ cinci sãptãmâni. La început productia pe plantã este 30-40 g, iar în sãptãmâna 2-3 productia creste pânã la 100-150g, în functie de soi. În sãptãmâna 4-5 productia scade din nou la 50-80g/plantã. Se poate astfel aproxima un necesar de 7-8 culegãtori la începutul si sfârsitul perioadei de recoltare si o suplimentare cu patru culegãtori în toiul recoltãrii.
Ambalaje
Recomandãm pentru recoltare si comercializare caserole de plastic de 500g. În aceste caserole se recolteazã direct din câmp pe douã sau trei calitãti. Dupã recoltare, caserolele cu fructe se aseazã în lãdite si sunt transportate imediat din câmp.
Pãstrarea si transportul
În cazul valorificãrii zilnice a recoltei, fructele de cãpsun se pot pãstra în încãperi rãcoroase timp de 24 de ore. Se pot transporta pe distante scurte cu un camion obisnuit, acoperit. Se va evita expunerea fructelor la soare. În cazul în care nu se poate valorifica productia imediat se face o pre-rãcire a fructelor pânã la 8-10° C în camere frigorifice iar transportul fructelor pe distante lungi se face cu un camion frigorific. În acest fel productia se mentine la parametrii optimi pânã la trei zile.
În general, în România, desfacerea nu creeazã probleme datoritã productiei mici de cãpsuni. Cu toatã cresterea suprafetelor cultivate si a productiei, în România, se obtine o productie de 0,5 kg fructe de cãpsuni/locuitor, din care o parte se exportã din zona Halmeu. Veniturile obtinute din cultura cãpsunului sunt mult mai consistente decât cele obtinute de tinerii români plecati la cules de cãpsuni în Spania.
PEPINIERELE HIDA
STR. IULIU MANIU, NR. 14, HIDA, SÃLAJ; TEL. 0723260107, 0755761021, 0260628330
*****, *****
Email: *****, *****