Tiparul comportamental al acestei tulburări este desconsiderea persoanelor, violarea drepturilor altora. Acest tipar începe în copilărie sau în prima parte a adolescenţei (14 – 15 ani) şi se continuă în perioada adultă (de la 20 de ani).
Comportamentele specifice acestei tulburări se încadrează în una sau mai multe categorii de tulburări de conduită: agresarea oamenilor sau animalelor, distrugerea proprietăţii, impostura sau furtul, ori violarea gravă a regulilor.
Persoanele cu această tulburare nu reuşesc să se conformeze normelor sociale referitoare la reguli, legi, decrete, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern. Ei pot comite în mod repetat acte care sunt un motiv de arest. Aceştia desconsideră dorinţele, drepturile sau sentimentele altora. Înşeală şi manipulează frecvent pe alţii în scopul obţinerii unui profit personal sau de plăcere (de ex: spre a obţine bani, sex, putere). Aceştia nu sunt capabili de a face planuri, de aceea ei mint foarte mult şi fac des apel la o persoană care să le susţină anumite comportamente sau săi acopere în anumite situaţii mincinoase. Din cauza lipsei unui plan, deciziile le i-a pe moment, astfel că aceştia îşi schimbă des opiniile, ideile chiar domiciliul, locul de muncă sau relaţiile cu oamenii. Devin agresivi, iritabili şi se pot angaja în mod repetat în lupte de corp la corp sau pot comite acte agresive corporale.
Aceste persoane se evidenţiază faţă de celelalte persoane prin comportamentul lor de a conduce un autovehicul cu viteză, depăşiri repetate şi periculoase, conduc în timp ce sunt sub influenţa alcoolului sau a anumitor substanţe halucinogene.
Aceştia sunt iresponsabili în mod constant şi nu pot avea o sarcină sau să realizeze o sarcină. De obicei aceştia nu au serviciu ori abandonează des serviciul şi nici nu manifestă interes pentru a găsii un alt serviciu. Dacă au un serviciu aceştia au absenţe multe, nemotivate, sau aducând tot felul de motive, bizare sau spectaculoase, care să-i motiveze absenţele repetate. Iresponsabilitatea financiară este indicată prin acte ca neachitarea datoriilor, a facturilor sau prin incapacitatea de a oferii copilului suport.
Aceşti indivizi nu au remuşcări pentru faptele care le comit. Pot blama victimele pentru că ar fi nebune, neajutorate, ori că îşi merită soarta. Pot minimaliza consecinţele vătămătoare ale acţiunilor lor ori manifestă o indiferenţă totală.
Indivizii cu tulburare de personalitate antisocială sunt lipsiţi frecvent de empatie şi tind a fi cruzi, cinici şi dispreţuitori faţă de sentimentele, drepturile şi suferinţele altora.
Pot fi iresponsabili ca părinţi, acest lucru remarcându-se prin malnutriţia copilului, o boală a copilului rezultând din lipsa unui minimum de igienă, prin dependenţa copilului de vecini sau de rude care locuiesc în altă parte, prin incapacitatea pentru mâncare sau adăpost pentru copil, prin incapacitatea de a angaja o bonă pentru copil când acesta este plecat de acasă, ori prin cheltuirea repetată a banilor necesari pentru întreţinere.
Aceştia au anumite credinţe, gânduri sau atitudini ca de exemplu:
„Am dreptul sa obtin ceea ce doresc”,
„Oamenii sunt facuti pentru a fi exploatati de mine”,
„Daca nu profit de ei, vor profita ei de mine”,
„Daca el te supara, loveste-l”,
„O sa vada ei cine este mai puternic”,
„Daca sunt furios, trebuie sa fac ceva”.
Psih.clinician Călin SECAN