HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca

HOTĂRÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006

privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători a echipamentelor de munca

EMITENT:     GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 3 octombrie 2006

 

 

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al <LLNK 12006   319 10 202  51 82>art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006,

 

    Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

 

    CAP. I

    Dispoziţii generale

 

    ART. 1

    (1) Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor care utilizează la locul de munca echipamente de munca, definite potrivit art. 2.

    (2) Prevederile <LLNK 12006   319 10 201   0 52>Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se completează cu prevederile specifice cuprinse în prezenta hotărâre.

    ART. 2

    În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificatie:

    a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosită la locul de munca;

    b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la echipamentul de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curatarea lui;

    c) zona periculoasa - orice zona din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de munca în care prezenta unui lucrator expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;

    d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau parţial într-o zona periculoasa;

    e) operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de munca.

 

    CAP. II

    Obligaţiile angajatorului

 

    SECŢIUNEA 1

    Obligaţii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca

 

    ART. 3

    (1) Angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de munca pus la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unităţi sa corespundă lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop şi sa poată fi utilizat de către lucrători, fără a pune în pericol securitatea sau sănătatea lor.

    (2) La alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul este obligat sa acorde o atentie deosebita tuturor condiţiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum şi riscurilor existente, în special la locurile de munca din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii, şi/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca.

    (3) În situaţia în care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt utilizate fără niciun risc pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor, angajatorul este obligat sa ia măsuri corespunzătoare pentru reducerea riscurilor.

    ART. 4

    (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 3, angajatorul este obligat sa procure şi/sau sa utilizeze:

    a) echipamente de munca puse pentru prima data la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate, pentru folosinta, după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, care îndeplinesc:

    (i) prevederile tuturor reglementărilor tehnice romane care transpun legislaţia comunitara aplicabilă;

    (ii) cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1, în cazul în care nu se aplica sau se aplica parţial reglementări tehnice romane care transpun legislaţia comunitara;

    b) echipamente de munca puse pentru prima data la dispoziţia lucrătorilor din întreprindere şi/sau unitate, pentru folosinta, care îndeplinesc cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1, cel târziu pana la data de 31 decembrie 2006.

    (2) Angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca, pe toată durata utilizării lor, echipamentele de munca sa fie menţinute, printr-o întreţinere adecvată, la un nivel tehnic care sa respecte, după caz, prevederile alin. (1) lit. a) sau b).

    (3) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte, după consultarea partenerilor sociali şi luând în considerare legislaţia şi/sau practicile naţionale, modalităţile care sa permită realizarea unui nivel de securitate corespunzător obiectivelor prevăzute în anexa nr. 2.

 

    SECŢIUNEA a 2-a

    Verificarea echipamentelor de munca

 

    ART. 5

    (1) Angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de munca a căror securitate depinde de condiţiile de instalare sa fie supuse unei verificări iniţiale, după instalare şi înainte de prima punere în funcţiune şi unei verificări după fiecare montare într-un loc de munca nou sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale, în scopul asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionari a acestor echipamente de munca.

    (2) Pentru a garanta ca cerinţele de securitate şi de sănătate sunt respectate şi orice deteriorări sunt depistate şi remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorări susceptibile de a fi la originea unor situaţii periculoase, sa facă obiectul:

    a) unor verificări periodice şi, dacă este cazul, unor încercări periodice efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale;

    b) unor verificări speciale, efectuate de persoane competente, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale, de fiecare data când s-au produs evenimente excepţionale susceptibile sa aibă consecinţe dăunătoare asupra securităţii echipamentului de munca, cum ar fi modificări ale procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.

    (3) Rezultatele verificărilor trebuie sa fie înregistrate şi puse la dispoziţie Inspecţiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie păstrate pe o perioada de timp corespunzătoare, de exemplu, în funcţie de recomandările sau specificaţiile producătorului.

    (4) Dacă echipamentele de munca respective sunt utilizate în exteriorul întreprinderii, acestea trebuie sa fie însoţite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificări.

    (5) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte modalităţile de efectuare a acestor verificări.

 

    SECŢIUNEA a 3-a

    Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia şi sănătatea la locul de munca

 

    ART. 6

    Dacă utilizarea unui echipament de munca este susceptibilă sa prezinte un risc specific pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru a se asigura ca:

    a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucrătorilor însărcinaţi cu aceasta atribuţie;

    b) pentru efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu atribuţii în acest sens.

    ART. 7

    Postul de lucru şi poziţia lucrătorilor în utilizarea echipamentului de munca, precum şi principiile ergonomice trebuie sa fie luate, în mod deosebit, în considerare de către angajator la aplicarea cerinţelor minime de securitate şi sănătate.

 

    SECŢIUNEA a 4-a

    Informarea lucrătorilor

 

    ART. 8

    Fără a aduce atingere prevederilor secţiunii a 5-a a <LLNK 12006   319 10 203   0 31>cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca lucrătorii sa dispună de informaţii adecvate şi, dacă este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la locul de munca.

    ART. 9

    (1) Informaţiile şi fişele de lucru prevăzute la art. 8 trebuie sa cuprindă un număr minim de date referitoare la securitate şi sănătate privind:

    a) condiţiile de folosire a echipamentelor de munca;

    b) situaţiile anormale previzibile;

    c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulată în urma utilizării echipamentelor de munca.

    (2) Lucrătorii trebuie sa fie atentionati în legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de munca din imediata vecinătate a locului lor de munca, precum şi asupra modificărilor prevăzute a fi efectuate, în măsura în care aceste modificări afectează echipamentele de munca situate în imediata vecinătate a locului lor de munca, chiar dacă aceşti lucrători nu utilizează direct aceste echipamente.

    (3) Informaţiile şi fişele tehnice trebuie sa fie pe înţelesul lucrătorilor vizati.

 

    SECŢIUNEA a 5-a

    Instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor

 

    ART. 10

    Fără a aduce atingere prevederilor secţiunii a 7-a a <LLNK 12006   319 10 203   0 31>cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca:

    a) lucrătorii însărcinaţi cu utilizarea echipamentelor de munca sa fie instruiti adecvat, inclusiv cu privire la riscurile posibile, determinate de utilizarea acestora;

    b) lucrătorii prevăzuţi la art. 6 lit. b) sa fie instruiti adecvat.

    ART. 11

    Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor lor se desfăşoară potrivit prevederilor secţiunii a 6-a a <LLNK 12006   319 10 203   0 31>cap. III din Legea nr. 319/2006.

 

    CAP. III

    Dispoziţii finale

 

    ART. 12

    Modificările de natura strict tehnica ale anexelor nr. 1 şi 2 sunt realizate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, în funcţie de:

    a) adoptarea reglementărilor tehnice romane care transpun legislaţia comunitara în domeniul armonizarii tehnice şi al standardizarii referitoare la echipamentele de munca; şi/sau

    b) progresele tehnice, de evoluţia reglementărilor sau specificatiilor internaţionale ori de cunoştinţele din domeniul echipamentelor de munca.

    ART. 13

    (1) Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei poate stabili, dacă este necesar, modalităţile de aplicare a prevederilor pct. 4 din anexa nr. 2, care se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

    (2) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei raportează Comisiei Europene la fiecare 5 ani cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentei hotărâri, indicând punctele de vedere ale partenerilor sociali.

    ART. 14

    Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

    ART. 15

    Prezenta hotărâre intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

 

 

    Prezenta hotărâre transpune Directiva 89/655/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea echipamentului de munca de către lucrători în munca, amendata de directivele 95/63/CE şi 2001/45/CE, publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) seria L nr. 393/1989, nr. 335/1995 şi nr. 195/2001.

 

                                 PRIM-MINISTRU

                            CALIN POPESCU-TARICEANU

 

                                Contrasemnează:

                                 -------------

            p. Ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei,

                            Mihai Constantin Seitan,

                                secretar de stat

 

                       p. Ministrul integrării europene,

                                Adrian Ciocanea,

                                secretar de stat

 

    Bucureşti, 30 august 2006.

    Nr. 1.146.

 

 

    ANEXA 1

 

                                CERINŢELE MINIME

  pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) şi lit. b) din hotărâre

 

    1. Dispoziţii generale

    1.1. Obligaţiile stabilite în prezenta anexa se aplica, ţinându-se seama de prevederile din hotărâre, şi în cazurile în care echipamentul de munca prezintă riscuri.

    1.2. Cerinţele minime enunţate în continuare, în măsura în care ele se aplica la echipamentele de munca în funcţiune, nu necesita obligatoriu aceleaşi măsuri ca şi cerinţele esenţiale referitoare la echipamentele de munca noi.

    2. Cerinţe minime generale aplicabile echipamentelor de munca

    2.1. Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afectează securitatea, trebuie sa fie vizibile, uşor de identificat şi, dacă este necesar, sa fie marcate corespunzător.

    2.1.1. Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate în exteriorul zonelor periculoase, cu excepţia anumitor sisteme de comanda, dacă este necesar, şi în asa fel încât manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu trebuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate.

    2.1.2. Dacă este necesar, de la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aibă posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane în zonele periculoase. Dacă acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie precedată automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un semnal de avertizare sonora şi/sau vizuala. Lucrătorul expus trebuie sa aibă timpul şi/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea şi/sau oprirea echipamentului de munca.

    2.1.3. Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure şi sa fie alese ţinându-se cont de defecţiunile, perturbatiile şi constrangerile previzibile în cadrul utilizării prevăzute.

    2.2. Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil sa se realizeze decât numai printr-o acţiune voluntara asupra sistemului de comanda prevăzut în acest scop.

    2.2.1. Exceptându-se cazurile în care repornirea sau modificarea nu prezintă niciun risc pentru lucrătorii expusi, aceeaşi cerinta se aplica şi pentru:

    a) repornirea echipamentului după o oprire, indiferent de cauza opririi;

    b) comanda unei modificări semnificative a condiţiilor de funcţionare (de exemplu, viteza, presiune etc.).

    2.2.2. Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificării condiţiilor de funcţionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.

    2.3. Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevăzut cu un sistem de comanda care sa permită oprirea completa a acestuia în condiţii de securitate.

    2.3.1. Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevăzut cu un sistem de comanda care sa permită, în funcţie de riscurile existente, oprirea fie în totalitate a echipamentului de munca, fie numai parţial, de asa maniera încât echipamentul de munca sa fie în stare de securitate.

    2.3.2. Comanda de oprire a echipamentului de munca trebuie sa aibă prioritate fata de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizată, alimentarea cu energie a organelor de comanda respective trebuie sa fie întreruptă.

    2.4. Dacă acest lucru este necesar şi în funcţie de pericolele pe care le prezintă echipamentul de munca şi de timpii normali de oprire, un echipament de munca trebuie sa fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.

    2.5. Un echipament de munca care prezintă pericole datorate caderilor sau proiectării de obiecte trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive de securitate corespunzătoare. Un echipament de munca care prezintă pericole datorate degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emisiilor de pulberi trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive corespunzătoare de reţinere şi/sau de evacuare amplasate în apropierea surselor corespunzătoare de pericol.

    2.6. Echipamentele de munca şi elementele lor componente trebuie, dacă este necesar pentru securitatea sau sănătatea lucrătorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.

    2.7. În cazul în care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munca, situaţie care ar putea prezenta pericole semnificative pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie luate măsuri de protecţie adecvate.

    2.8.

    2.8.1. Dacă elementele mobile ale unui echipament de munca prezintă riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie sa fie prevăzute cu protectori şi dispozitive de protecţie care sa împiedice accesul în zonele periculoase sau sa oprească miscarea elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele periculoase.

    2.8.2. Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie:

    a) sa fie de construcţie robusta;

    b) sa nu genereze riscuri suplimentare;

    c) sa nu fie inlaturate cu usurinta sau făcute inoperante;

    d) sa fie amplasate la o distanta adecvată fata de zona periculoasa;

    e) sa nu limiteze mai mult decât este necesar observarea ciclului de munca;

    f) sa permită intervenţiile indispensabile pentru instalarea şi/sau înlocuirea elementelor şi, de asemenea, pentru activităţile de întreţinere, prin limitarea accesului numai în zona sau la lucrarea care trebuie realizată şi, dacă este posibil, fără demontarea protectorului sau dispozitivului de protecţie.

    2.9. Zonele şi punctele de munca sau cele de întreţinere a unui echipament de munca trebuie sa fie iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate.

    2.10. Părţile echipamentului de munca expuse unor temperaturi înalte sau foarte scăzute trebuie, dacă este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucrătorilor de ele.

    2.11. Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de ambiguităţi.

    2.12. Un echipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operaţiunile şi în condiţiile pentru care a fost realizat.

    2.13. Operaţiile de întreţinere trebuie sa poată sa fie efectuate când echipamentul de munca este oprit. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie luate măsuri de protecţie adecvate pentru executarea acestor operaţii sau pentru ca acestea sa fie efectuate în afară zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de munca care deţine un program de întreţinere, acesta trebuie sa fie respectat şi ţinut la zi.

    2.14. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive uşor de identificat, destinate separarii de fiecare din sursele de energie. Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri pentru lucrătorii în cauza.

    2.15. Un echipament de munca trebuie sa fie prevăzut cu dispozitive de avertizare şi semnalizare indispensabile pentru asigurarea securităţii lucrătorilor.

    2.16. Pentru efectuarea operaţiilor de producţie, reglare şi întreţinere a echipamentelor de munca, lucrătorii trebuie sa aibă acces şi sa rămână în condiţii de securitate în toate zonele necesare.

    2.17. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor impotriva riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, vapori sau de alte substanţe produse de către echipamentul de munca sau utilizate ori depozitate în acesta.

    2.18. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscurilor de explozie a acestuia sau a substanţelor produse de acesta ori utilizate sau depozitate în echipamentul de munca.

    2.19. Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.

    3. Cerinţe minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca specifice

    3.1. Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fără autopropulsie

    3.1.1. Echipamentele de munca pe care este necesară prezenta unui lucrator transportat sau a unor lucrători transportaţi trebuie sa fie amenajate de asa maniera încât sa reducă riscurile pentru lucrator sau lucrători în timpul deplasarii. În aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al lucrătorilor cu rotile sau senilele ori de blocare de către acestea.

    3.1.2.

    3.1.2.1. Atunci când blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii între un echipament de munca mobil şi accesoriile sale şi/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fie echipat sau amenajat de asa maniera încât sa împiedice blocarea elementelor de transmitere a puterii.

    3.1.2.2. Atunci când blocarea nu poate sa fie împiedicată, trebuie sa fie luate toate măsurile posibile pentru a se evita consecinţele dăunătoare pentru lucrători.

    3.1.3. Dacă elementele de transmitere a puterii între echipamentele de munca mobile risca sa se imbacseasca şi sa se deterioreze prin contact cu solul, trebuie sa fie prevăzute facilităţi pentru susţinerea acestora.

    3.1.4.

    3.1.4.1. Echipamentele de munca mobile pe care este necesară prezenta unui lucrator transportat sau a unor lucrători transportaţi trebuie sa limiteze, în condiţii de utilizare efectivă, riscurile care provin din schimbarea direcţiei sau răsturnarea echipamentului de munca:

    a) fie printr-o structura de protecţie care sa împiedice ca echipamentul de munca sa nu se rastoarne mai mult de un sfert de rotaţie;

    b) fie printr-o structura care sa garanteze un spaţiu suficient în jurul lucrătorului transportat sau lucrătorilor transportaţi, dacă miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotaţie;

    c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.

    3.1.4.2. Aceste structuri de protecţie pot face parte integrantă din echipamentul de munca.

    3.1.4.3. Aceste structuri de protecţie nu sunt necesare atunci când echipamentul de munca este stabilizat în timpul utilizării sau atunci când schimbarea direcţiei ori răsturnarea echipamentului de munca este imposibila din proiectare.

    3.1.4.4. Dacă exista un risc ca un lucrator transportat, în momentul schimbării direcţiei sau rasturnarii, sa fie strivit între părţile echipamentului de munca şi sol, trebuie sa fie instalat un sistem de reţinere pentru lucrătorii transportaţi.

    3.1.5. Autostivuitoarele cu furca pe care sunt asezati unul sau mai mulţi lucrători trebuie sa fie amenajate sau echipate de asa maniera încât sa limiteze riscurile de rasturnare, de exemplu:

    a) fie prin instalarea unei cabine pentru conducător;

    b) fie printr-o structura care sa împiedice răsturnarea acestora;

    c) fie printr-o structura care sa garanteze ca, în cazul rasturnarii acestora, rămâne un spaţiu suficient între sol şi anumite părţi ale autostivuitorului cu furca pentru lucrătorii transportaţi;

    d) fie printr-o structura care sa retina lucrătorul sau lucrătorii pe scaunul de la postul de conducere de asa maniera încât sa împiedice ca acesta/aceştia sa fie strivit/striviti de părţi ale autostivuitorului care se rastoarna.

    3.1.6. Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a căror deplasare poate provoca riscuri pentru lucrători, trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii:

    a) sa fie prevăzute cu mijloace care sa permită prevenirea unei porniri neautorizate;

    b) sa fie prevăzute cu mijloace adecvate care sa reducă consecinţele unei eventuale ciocniri în caz de mişcare simultană a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine;

    c) sa fie prevăzute cu un dispozitiv de franare şi de oprire; în măsura în care condiţiile de securitate o impun, în cazul defectarii dispozitivului principal, un dispozitiv de urgenta, acţionat prin comenzi uşor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sa permită franarea şi oprirea;

    d) atunci când câmpul de vizibilitate directa a conducatorului este necorespunzător din punctul de vedere al securităţii, acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive auxiliare adecvate, pentru îmbunătăţirea vizibilitatii;

    e) dacă sunt prevăzute pentru utilizare pe timpul nopţii sau în locuri intunecoase, acestea trebuie sa fie prevăzute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrării de efectuat şi care asigura o securitate suficienta pentru lucrători;

    f) dacă prezintă riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor şi/sau încărcăturii - susceptibile sa pericliteze lucrătorii, acestea trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, în cazul în care astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare;

    g) dacă sunt telecomandate, acestea trebuie sa se oprească automat atunci când ies din câmpul de acţiune al telecomenzii;

    h) dacă sunt telecomandate şi pot, în condiţii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze lucrătorii, acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitive de protecţie impotriva acestor riscuri, în cazul în care nu exista alte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

    3.2. Cerinţe minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor

    3.2.1. Dacă echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt instalate în mod permanent, rezistenta şi stabilitatea acestora în timpul utilizării trebuie sa fie asigurate ţinându-se seama mai ales de sarcinile care se vor ridica şi de solicitarile produse în locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

    3.2.2.

    3.2.2.1. Maşinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aibă marcate vizibil sarcina nominală şi, dacă este cazul, o placuta pe care sa fie înscrisă sarcina nominală pentru fiecare configuratie a masinii.

    3.2.2.2. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate de asa maniera încât sa permită identificarea caracteristicilor esenţiale pentru utilizarea sigura.

    3.2.2.3. Dacă echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucrătorilor şi dacă exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvată trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.

    3.2.3. Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera încât sa reducă riscul ca sarcinile:

    a) sa loveasca lucrătorii;

    b) în mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau

    c) sa se desprinda neintentionat.

    3.2.4.

    3.2.4.1. Maşinile pentru ridicarea sau deplasarea lucrătorilor trebuie sa fie adecvate:

    a) pentru a evita riscurile de cadere a cabinei, atunci când acestea exista, cu ajutorul dispozitivelor adecvate;

    b) pentru a evita riscurile de cadere a utilizatorului în afară cabinei, atunci când acestea exista;

    c) pentru a evita riscurile de strivire, de blocare sau de lovire a utilizatorului, în special printr-un contact intamplator cu obiecte;

    d) pentru a garanta securitatea lucrătorilor blocati în cabina în caz de accident şi a permite deblocarea acestora.

    3.2.4.2. Dacă, din motive inerente datorate amplasamentului şi inaltimilor diferite, riscurile menţionate la pct. 3.2.4.1 lit. a) nu pot sa fie evitate prin niciun dispozitiv de securitate, trebuie sa fie instalat un cablu cu coeficient de securitate mărit, iar starea acestuia trebuie sa fie verificata în fiecare zi de munca.

    3.3. Cerinţe minime aplicabile instalaţiilor şi echipamentelor de munca electrice

    3.3.1. Instalaţiile şi echipamentele de munca electrice trebuie sa fie proiectate, fabricate, montate, întreţinute şi exploatate astfel încât sa asigure protecţia impotriva pericolelor generate de energia electrica, precum şi protecţia impotriva pericolelor datorate influentelor externe.

    3.3.1.1. Pentru asigurarea protecţiei impotriva pericolelor generate de echipamentele electrice, trebuie prevăzute măsuri tehnice astfel încât:

    a) persoanele sa fie protejate fata de pericolul de vătămare care poate fi generat la atingerea directa sau indirecta a părţilor aflate sub tensiune;

    b) sa nu se producă temperaturi, arcuri electrice sau radiatii care sa pericliteze viata ori sănătatea oamenilor;

    c) construcţia echipamentelor de munca sa fie adecvată mediului pentru a se evita producerea de incendii şi explozii;

    d) persoanele şi bunurile sa fie protejate contra pericolelor generate în mod natural de echipamentul electric;

    e) izolatia echipamentelor electrice sa fie corespunzătoare pentru condiţiile prevăzute.

    3.3.1.2. Pentru asigurarea protecţiei impotriva pericolelor datorate influentei externe, echipamentele electrice trebuie:

    a) sa satisfacă cerinţele referitoare la solicitarile mecanice astfel încât sa nu fie periclitati lucrătorii şi persoanele care se afla în mediul de munca;

    b) sa nu fie influentate de condiţiile de mediu, astfel încât sa nu fie periclitati lucrătorii şi persoanele care se afla în mediul de munca;

    c) sa nu pericliteze lucrătorii şi persoanele care se afla în mediul de munca, în condiţii previzibile de suprasarcina.

    3.3.2.

    3.3.2.1. La instalaţiile şi echipamentele de munca electrice, pentru protecţia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice măsuri tehnice, completate cu măsuri oganizatorice.

    3.3.2.2. Pentru protecţia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate următoarele măsuri tehnice:

    a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de protecţie) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice;

    b) inchideri în carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare;

    c) îngrădiri;

    d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime de securitate;

    e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune;

    f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legari la pământ şi în scurtcircuit;

    g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante;

    h) alimentarea la tensiune foarte joasa (redusă) de protecţie;

    i) egalizarea potentialelor şi izolarea fata de pământ a platformei de lucru.

    3.3.2.3. Pentru protecţia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa fie realizate următoarele măsuri organizatorice:

    a) executarea interventiilor la instalaţiile electrice (depanari, reparari, racordari etc.) trebuie sa se facă numai de către personal calificat în meseria de electrician, autorizat şi instruit pentru lucrul respectiv;

    b) executarea interventiilor în baza uneia din formele de lucru;

    c) delimitarea materială a locului de munca (ingradire);

    d) eşalonarea operaţiilor de intervenţie la instalaţiile electrice;

    e) elaborarea unor instrucţiuni de lucru pentru fiecare intervenţie la instalaţiile electrice;

    f) organizarea şi executarea verificărilor periodice ale măsurilor tehnice de protecţie impotriva atingerilor directe.

    3.3.2.4. La instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energie electrica intervenţiile sunt permise numai în baza următoarelor forme de lucru:

    a) autorizaţii de lucru scrise (AL);

    b) instrucţiuni tehnice interne de protecţie a muncii (ITI-PM);

    c) atribuţii de serviciu (AS);

    d) dispoziţii verbale (DV);

    e) procese-verbale (PV);

    f) obligaţii de serviciu (OS);

    g) propria răspundere (PR).

    3.3.3.

    3.3.3.1. La instalaţiile şi echipamentele de munca electrice, pentru protecţia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze şi sa se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnice, fiind interzise înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de protecţie organizatorice. Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie aplicată o măsura de protecţie principala, care sa asigure protecţia în orice condiţii, şi o măsura de protecţie suplimentară, care sa asigure protecţia în cazul deteriorarii protecţiei principale. Cele doua măsuri de protecţie trebuie alese astfel încât sa nu se anuleze una pe cealaltă.

    3.3.3.2. Pentru protecţia impotriva atingerii indirecte trebuie sa fie realizate următoarele măsuri tehnice:

    a) folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;

    b) legarea la pământ;

    c) legarea la nul de protecţie;

    d) izolarea suplimentară de protecţie, aplicată utilajului, în procesul de fabricare;

    e) izolarea amplasamentului;

    f) separarea de protecţie;

    g) egalizarea şi/sau dirijarea potentialelor;

    h) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase;

    i) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante.

    3.3.3.3. Este interzisă folosirea drept protecţie principala a măsurilor indicate la pct. 3.3.3.2 lit. e), g), h) şi i).

    3.3.3.4. Fac excepţie instalaţiile electrice casnice, la care deconectarea automată la curenţi de defect poate constitui mijloc principal de protecţie, şi stâlpii liniilor electrice aeriene de joasa tensiune, la care dirijarea distribuţiei potentialelor constituie mijloc principal de protecţie.

    3.3.4. La instalaţiile şi echipamentele electrice de inalta tensiune, sistemul de protecţie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze prin legarea la pământ de protecţie, care este măsura obligatorie, cumulat cu alte măsuri de protecţie.

    3.3.5.

    3.3.5.1. Instalaţiile şi echipamentele electrice trebuie sa fie alese cu grad corespunzător de protecţie în funcţie de zonele cu atmosfera potenţial exploziva.

    3.3.5.2. Zonarea trebuie sa se efectueze de către proiectantul instalaţiilor şi echipamentelor electrice, la cererea beneficiarului.

    3.3.6. La instalaţiile şi echipamentele de munca electrice, valorile de calcul, precum şi limitele admise ale curentilor prin corpul omului, ale impedantei electrice a corpului uman, ale tensiunilor de atingere şi de pas şi ale tensiunilor de lucru trebuie sa fie în conformitate cu regulile tehnice aplicabile.

    3.3.7. Reţelele izolate fata de pământ trebuie sa fie prevăzute cu protecţie automată prin controlul rezistentei de izolatie, care sa semnalizeze şi/sau sa deconecteze în cazul punerii la pământ. Reţelele electrice din locurile de munca cu risc de incendiu şi explozie, precum şi cele din depozitele de explozivi sau carburanţi trebuie prevăzute cu dispozitive care sa asigure protecţia automată la curenţi de defect (PACD).

    3.3.8. La instalaţiile de inalta tensiune trebuie sa fie prevăzute blocari mecanice sau electrice, astfel încât deschiderea carcaselor şi a ingradirilor de protecţie sa fie posibila numai după scoaterea de sub tensiune a echipamentului electric respectiv, iar manevrarea dispozitivului de blocare trebuie sa poată fi facuta numai cu o scula specială.

    3.3.9. Pentru ca deservirea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi echipamentelor de munca electrice sa se poată efectua fără pericol, trebuie sa se prevadă, încă din faza de proiectare, execuţie şi montaj, distanţe, spaţii şi/sau îngrădiri de protecţie în jurul acestora.

    3.3.10. La maşinile şi instalaţiile de ridicat cu elemente mobile, cum sunt podurile rulante din încăperile sau spaţiile de producţie neelectrice, se admit părţi active în construcţie deschisă, fără carcase închise, cu condiţia protejării impotriva atingerii sau apropierii de părţile active, prin amplasarea acestora la înălţimi suficient de mari fata de căile de acces şi de circulaţie şi/sau prin prevederea de îngrădiri închise pe căile de acces.

    3.3.11. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor electrice aeriene trebuie sa fie echipate cu dispozitive de semnalizare a intrării bratului în zona de influenta a acestora.

    3.3.12. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa I de protecţie trebuie sa aibă asigurata protecţia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi sa fie prevăzut/prevăzută cu legături de protecţie pentru asigurarea protecţiei în caz de defect.

    3.3.13. La instalaţiile şi echipamentele de munca electrice de clasa I de protecţie posibilitatea executării legăturilor de protecţie trebuie sa se asigure astfel:

    a) în cazul unui echipament electric/unei instalaţii fix/fixe, acesta/aceasta trebuie sa fie prevăzut/prevăzută cu doua borne de masa: una în cutia de borne, lângă bornele de alimentare cu energie electrica, pentru racordarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului/instalaţiei, şi a doua borna pe carcasa echipamentului/instalaţiei în exterior, pentru racordarea vizibila la centura de legare la pământ sau la alta instalatie de protecţie;

    b) în cazul unui echipament mobil sau portabil, acesta trebuie sa fie prevăzut cu un cablu de alimentare flexibil, prevăzut cu o fişa (stecher) cu contact de protecţie, sau echipamentul sa fie prevăzut cu posibilitatea racordarii unui cablu flexibil de alimentare cu conductor de protecţie.

    3.3.14. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa II de protecţie trebuie sa aibă asigurata protecţia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi sa fie prevăzut/prevăzută, din fabricaţie, cu o izolatie suplimentară, dubla sau intarita.

    3.3.15. Echipamentul de munca electric/instalatia de clasa III de protecţie trebuie sa aibă asigurata protecţia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune şi sa nu producă o tensiune mai mare decât tensiunea foarte joasa de alimentare.

    3.3.16.

    3.3.16.1. Instalaţiile electrice în faza de experimentare trebuie sa îndeplinească toate condiţiile prevăzute în reglementările şi regulile tehnice aplicabile pentru protecţia impotriva electrocutarii sau a accidentelor tehnice.

    3.3.16.2. Instalaţiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie verificate la recepţie, înainte de punerea în funcţiune şi apoi periodic în exploatare, precum şi după fiecare reparatie sau modificare, fiind interzisă punerea sub tensiune a instalaţiei, utilajului sau echipamentului care nu a corespuns la una dintre aceste verificări.

    3.3.16.3. Instalaţiile şi echipamentele de munca electrice pot sa fie recepţionate şi puse în funcţiune numai după ce s-a constatat ca s-au respectat reglementările şi regulile tehnice aplicabile.

    3.3.17. La instalaţiile sau echipamentele de munca electrice este interzis sa se aducă modificări fata de proiect în timpul exploatării, întreţinerii şi repunerii în funcţiune a acestora. În cazuri speciale, se admit modificări doar cu acordul proiectantului instalaţiilor şi echipamentelor de munca electrice respective.

    3.3.18. Mijloacele şi echipamentele electrice de protecţie trebuie sa fie verificate, în conformitate cu prevederile reglementărilor şi regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la punerea în funcţiune, după reparaţii sau modificări şi apoi periodic (în exploatare).

    3.3.19. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalaţiei de clasa I de protecţie trebuie sa se facă în următoarele condiţii:

    a) sa se execute şi sa se verifice periodic legăturile de protecţie necesare pentru asigurarea protecţiei impotriva electrocutarii în cazul unui defect soldat cu apariţia unei tensiuni periculoase de atingere;

    b) sa se asigure şi sa se verifice periodic deconectarea automată a echipamentului electric/instalaţiei sau sectorului defect şi disparitia tensiunii periculoase de atingere;

    c) sa se verifice periodic ca protecţia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie înlăturată sau deteriorata.

    3.3.20. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalaţiei de clasa II de protecţie trebuie sa se facă în următoarele condiţii:

    a) sa se verifice periodic ca izolatia suplimentară a echipamentului electric/instalaţiei sa nu fie deteriorata sau eliminata;

    b) sa se verifice periodic ca protecţia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie înlăturată sau deteriorata.

    3.3.21. Utilizarea echipamentului de munca electric/instalaţiei de clasa III de protecţie trebuie sa se facă în următoarele condiţii:

    a) sa se alimenteze echipamentul electric sau instalatia la tensiunea foarte joasa pentru care au fost proiectate sa funcţioneze;

    b) sursa de tensiune trebuie sa fie astfel construită încât sa nu permită apariţia în circuitul de tensiune foarte joasa a unei tensiuni mai mari. Dacă se utilizează un transformator coborator, acesta trebuie sa fie un transformator de separare (de siguranta);

    c) izolatia circuitului de foarte joasa tensiune trebuie sa fie de asa natura încât sa nu permită apariţia unei tensiuni mai mari din alte circuite, în circuitul de tensiune foarte joasa;

    d) sa se verifice periodic ca protecţia impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune sa nu fie înlăturată sau deteriorata.

    3.3.22.

    3.3.22.1. În cazul instalaţiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrări cu scoaterea de sub tensiune, trebuie sa fie scoase de sub tensiune următoarele elemente:

    a) părţile active aflate sub tensiune, la care urmează a se lucra;

    b) părţile active aflate sub tensiune la care nu se lucrează, dar se găsesc la o distanta mai mica decât limita admisă la care se pot apropia persoanele sau obiectele de lucru (utilaje, unelte etc.), indicată în documentaţia tehnica specifica;

    c) părţile active aflate sub tensiune ale instalaţiilor situate la o distanta mai mare decât limita admisă, dar care, datorită lucrărilor care se executa în apropiere, trebuie scoase de sub tensiune.

    3.3.22.2. În cazul lucrărilor cu scoatere de sub tensiune este necesară legarea la pământ şi în scurtcircuit a conductoarelor de faza, inclusiv pe conductorul de nul în cazul liniilor electrice aeriene, operaţie care trebuie sa se execute imediat după verificarea lipsei de tensiune.

    3.3.23.

    3.3.23.1. În cazul instalaţiilor sau echipamentelor de munca electrice la care se executa lucrări cu scoatere de sub tensiune sau fără scoatere de sub tensiune, trebuie sa se utilizeze mijloace de protecţie electroizolante.

    3.3.23.2. La lucrul în instalaţiile de joasa tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protecţie electroizolante, care constituie singura măsura tehnica de protecţie, cumulate cu măsurile organizatorice.

    3.3.23.3. La lucrul în instalaţiile de inalta tensiune trebuie sa fie utilizate mijloace individuale de protecţie electroizolante, cumulate cu alte mijloace de protecţie.

    3.3.23.4. Lucrările fără scoatere de sub tensiune a instalaţiilor şi a echipamentelor electrice trebuie sa fie executate de către personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.

    3.3.24. Instalaţiile sau locurile unde exista sau se exploatează echipamente electrice trebuie sa fie dotate, în funcţie de lucrările şi condiţiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace de protecţie:

    a) mijloace de protecţie care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pământ, respectiv prajini electroizolante pentru actionarea separatoarelor, manipularea indicatoarelor mobile de tensiune, montarea scurtcircuitoarelor etc., scule cu manere electroizolante, covoare şi platforme electroizolante, manusi şi incaltaminte electroizolante etc.;

    b) detectoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifica prezenta sau lipsa tensiunii;

    c) garnituri mobile de legare la pământ şi în scurtcircuit;

    d) panouri, paravane, împrejmuiri (îngrădiri);

    e) panouri de semnalizare.

    3.3.25. Instalaţiile sau echipamentele de munca electrice trebuie sa fie exploatate, întreţinute, reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria de electrician autorizat din punctul de vedere al securităţii muncii. Autorizarea personalului pentru lucru la instalaţiile tehnice electrice în activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii trebuie sa se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securităţii muncii, pe baza de examen medical, psihologic şi test de verificare a cunoştinţelor profesionale, de securitate şi sănătate în munca şi de acordare a primului ajutor.

 

 

    ANEXA 2

 

                                   DISPOZIŢII

                  referitoare la utilizarea echipamentelor de

                munca prevăzute la art. 4 alin. (3) din hotărâre

 

    1. Dispoziţii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca

    1.1. Dispoziţiile din prezenta anexa se aplica în conformitate cu dispoziţiile din hotărâre şi atunci când exista riscul corespunzător pentru echipamentul de munca respectiv. Echipamentele de munca trebuie sa fie instalate, dispuse şi utilizate de asa maniera încât sa permită reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora şi pentru ceilalţi lucrători, de exemplu făcând astfel încât sa existe spaţiu suficient între elementele mobile ale echipamentelor de munca şi elementele fixe sau mobile din spaţiul de munca şi ca toată energia ori substanta utilizata sau produsă sa poată sa fie furnizată şi/sau evacuata de maniera sigura.

    1.2. Montarea şi demontarea echipamentelor de munca trebuie sa fie realizate de maniera sigura, în special prin respectarea instrucţiunilor furnizate de fabricant.

    1.3. Echipamentele de munca care, în timpul utilizării, pot sa fie expuse descarcarilor electrice trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu măsuri adecvate impotriva efectelor trasnetului.

    2. Dispoziţii de utilizare a echipamentelor de munca mobile, cu sau fără autopropulsie

    2.1. Conducerea echipamentelor de munca autopropulsate este rezervată numai lucrătorilor care au fost instruiti adecvat pentru conducerea sigura a acestora.

    2.2. Dacă un echipament de munca este manevrat într-o zona de munca, trebuie sa fie stabilite şi respectate reguli de circulaţie adecvate.

    2.3. Trebuie sa fie luate măsuri organizatorice pentru a evita ca lucrătorii care se deplaseaza pe jos sa nu se găsească în zona de operare a echipamentelor de munca autopropulsate. Dacă prezenta lucrătorilor care se deplaseaza pe jos este necesară pentru buna executare a lucrărilor, trebuie sa fie luate măsuri adecvate pentru a evita ca aceştia sa fie accidentati de către echipamente.

    2.4. Transportul lucrătorilor pe echipamentele de munca mobile acţionate mecanic nu este autorizat decât dacă au fost prevăzute amplasamente sigure în acest scop. Dacă lucrările trebuie sa fie efectuate în timpul deplasarii, viteza trebuie sa fie adaptată, în funcţie de cat este necesar.

    2.5. Echipamentele de munca mobile prevăzute cu un motor cu ardere interna nu trebuie sa fie utilizate în zonele de munca dacă nu este garantată o cantitate suficienta de aer, astfel încât sa nu existe riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

    3. Dispoziţii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor

    3.1. Observaţii generale

    3.1.1. Echipamentele de munca demontabile sau mobile folosite la ridicarea sarcinilor trebuie sa fie utilizate de asa maniera încât sa garanteze stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizării în toate condiţiile previzibile, luându-se în considerare natura solului.

    3.1.2.

    3.1.2.1. Ridicarea lucrătorilor nu este permisă decât cu echipamente de munca şi dispozitive prevăzute în acest scop.

    3.1.2.2. Fără a se aduce atingere prevederilor <LLNK 12006   319 10 202   6 63>art. 6 din Legea securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006, în mod excepţional, echipamentele neprevăzute pentru ridicarea lucrătorilor pot sa fie utilizate în acest scop, cu condiţia sa fie luate măsuri adecvate pentru a se asigura securitatea, în conformitate cu legislaţia şi/sau cu practicile naţionale care prevăd o supraveghere corespunzătoare.

    3.1.2.3. În timpul prezentei lucrătorilor pe echipamentul de munca folosit pentru ridicarea sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata prezenta permanenta. Lucrătorii care sunt ridicati trebuie sa dispună de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevăzută evacuarea acestora în caz de pericol.

    3.1.3. Doar dacă acest lucru nu este necesar pentru buna desfăşurare a lucrărilor, trebuie sa fie luate măsuri pentru ca lucrătorii sa nu fie prezenţi sub sarcinile suspendate. Este interzisă deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de munca neprotejate în care lucrătorii sunt prezenţi în mod curent. În aceasta eventualitate, dacă buna desfăşurare a lucrărilor nu poate fi asigurata în alt mod, trebuie sa fie elaborate şi aplicate proceduri adecvate.

    3.1.4. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese în funcţie de sarcinile care se manipuleaza, distanţele dintre punctele de prindere a