Holera data de vibrionul holeric, boala specifica apei. Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca pana 90% din cazurile de holera sunt transmise prin apa, Si aceasta din cauza faptului ca vibrionul holeric este un germene foarte pretentious. Se poate cultiva in laborator pe apa peptonata si o oarecare cantitate de substanta organica se poate gasi in orice apa. Sunt chiar cercetatori, e adevarat in India, care sustin ca vibrionul holeric s-ar putea chiar dezvolta in apa, ceea ce e putin probabil (poate la temperaturi ridicate), dar rezistenta lor in apa poate merge pana la 50-60 de zile, timp suficient pentru a produce imbolnaviri. Din fericire, astazi dataorita posibilitatii de rehidratare orala, holera nu mai imbraca, decat arareori, un caracter grav, dar in trecut epidemiile de holera se soldau cu foarte multi morti. Ca urmare a masurilor luate pe plan mondial, inclusiv vaccinarea antiholerica, holera a fost redusa numai la anumite zone, mai ales in asia de sud est. Dar, Organizatia Mondiala a Sanatatii a aratat cam cu 10-15 ani in urma ca holera se poate extinde, fapt care s-a si intamplat dand imbolnaviri chiar in tari avansate. Si tara noastra a cunoscut in ultimul timp cateva epidemii de holera, mai ales in Delta Dunarii, cea mai mare fiind cea din 1986-1987. Cercetatorii americani au aratat insa ca vaccinarea antiholerica nu este pre buna, dand o falsa siguranta, de aceea nici noi nu am efectuat vaccinari, combatut holera numai prin dezinfectia apei cu clor. Sub acest aspect trebuie mentionat ca vibrionul holeric este foarte sensibil la clor, de aceea o buna dezinfectie este hotaratoare in combaterea holerei.

Febra tifoida - O.M.S arata ca in febra tifoida 30% din cazuri se transmit prin apa. In cazul febrei tifoide insa, vaccinarea antitifoidica este foarte eficienta. De aceea si febra tifoida a scazut foarte mult, inclusiv in tara noastra. Daca in trecut febra tifoida era considerate problema numarul 1, astazi este considerate aproape eradicate. De altfel, si bacilul tific este foarte sensibil la dezinfectantii obisnuiti ai apei, in special la clor. Viabilitatea in apa a bacilului tific este de 20-21 de zile.

Dizenteria - se poate spune ca astazi dizenteria a luat locul febrei tifoide. Si aceasta cu toate ca rezistenta la apa a bacililor dizenterici este de numai 5-7 zile (cel mai rezistent este bacilul Flexner), totusi bacilii dizenterici sufera in apa o usoara variabilitate, ceea ce face ca la aparitia imbolnavirii nu intotdeauna sa imbraqce un caracter clasic si nu este de la inceput diagnosticata ca atare, dar ca urmare a trecerii prin organism, bacilul se ranforseaza si da simptomatologia clasica. In plus in dizenterie nu avem un vaccin foarte bun si nu se face vaccinarea obligatorie ca in alte afectiuni infectioase, iar bacilii dizenterici 94 la numar) nu dau imunitate incrucisata. De obicei, epidemiile de dizenterie imbraca un numar mare de cazuri. Bacilii dizenterici sunt de asemenea sensibili la dezinfectantii obisnuiti ai apei (clor)

Leptospirozele - In apa se gasesc in mod obisnuit o serie de leptospire nepatogene, dar uneori pot patrunde si leptospire patogene. Poluarea principala este realizata de sobolanul de apa care elimina prin urina leptospire patogene. Dar si unele animale domestice pot contracta leptospiroze si elimina germenele respectiv prin dejecte si urina. Este vorba in special de porcine.
Cea mai grava leptospiroza este data de leptospira icterohemoragica, dar pot produce boala si o serie de leptospire anicterigene ca leptospira gripotifoza, leptospira pomona, leptospira canicula si altele. Leptospirele din apa pot patrunde in organism numai pe cale orala, dar si percutan, ele strabat pielea chiar intacta si pot produce boala. S-au descris si cazuri de epidemii hidrice de leptospiroze, inclusiv la noi in tara, in localitatea Cazanesti, la copiii care au facut baie in raul Ialomita, contaminat cu leptospire de la o ferma de porcine.

Tuberculoza - desi contestata de unii autori, totusi contaminarea apei cu bacil tuberculos este frecventa (sanatorii de tuberculoza, apele reziduale ale colectivitatilor etc.) prin contaminarea apei cu sputa bacilara. De altfel, imbolnavirea se poate realiza prin consumarea mai ales imbaierea in ape contaminate (rauri, lacuri) si prin laptele unor vaci care au bau tapa contaminata sau au pascut pe pajisti irigate cu ape contaminate. De aceea autorii nordici (Finlanda, Suedia0, care sustin aceasta posibilitate, au interzis folosirea laptelui vacilor care apar pozitive la tuberculina. Din fericire, la noi, laptele nu se consuma decat fiert.

Tularemia - poate fi mai rar contactata prin apa, dar aceasta poate fi contaminata cu pasteurella tularenzis eliminate tot de sobolani, in care caz pot aparea imbolnaviri si la oameni.

Brucelozele - de asemenea mai rar transmise prin apa, dar posibil in urma contaminarii apei cu brucella abortus sau suis, eliminate de bovine si/sau porcinele care avorteaza

In afara acestor boli bine cunoscute, apa poate transmite si alte afectiuni care se manifesta sub forma de diaree (boala diareica) si care pot fi produse de colibaciliienteropatogeni, mai ales la copiii nou nascuti chiar in spitale sau de yersinia enterolitica, camphilobacter jejuni si alti germeni din care unii conditionat patogeni sau oportunisti.

Sursa:  http://*****