Preşedintele CSM, Florica Bejinaru: Sperăm ca apelarea la mediere să devină prioritate

Preşedintele CSM, judecătorul Florica Bejinaru, a vorbit, într-un interviu pentru ***** despre avantajele medierii în sistemul judiciar.

Este exagerată consideraţia referitoare la recomandarea procedurii medierii.Dimpotrivă, judecătorii, conform legii, alături de celelalte organe judiciare şi arbitrale, precum şi de alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale au obligaţia de a informa părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele. Medierea se bazează pe încrederea pe care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile. În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor ori la recomandarea instanţei, acceptată de părţi, cu privire la drepturi asupra cărora pot dispune potrivit legii. Neparcurgerea procedurii medierii este rezultatul direct al neacceptării de către părţi a recomandării judecătorilor de a recurge la mediere.

Ce avantaje s-ar crea pentru sistemul judiciar, dar si pentru justiţiabili prin folosirea frecventa a medierii?

Medierea este, alături de arbitraj şi conciliere, o soluţie alternativă procedurilor judiciare normale de soluţionare a disputelor dintre părţi, la care se poate apela înainte de sau în timpul desfăşurării procedurii judiciare. În cazul în care părţile apelează la mediator înainte de a se adresa unei instanţe de judecată, s-ar putea evita declanşarea unui proces civil. În cazul în care este nevoie de o hotărâre judecătorească (de exemplu în cazul divorţului, al încredinţării copiilor, plata pensiei de întreţinere etc.), părţile se prezintă la instanţă doar pentru a obţine o hotărâre prin care se ia act de învoiala lor, iar în anumite cazuri, cum ar fi cele referitoare la situaţia copiilor minori, dacă acţiunea are mai multe capete de cerere, instanţa va administra probe doar pentru măsurile care îi privesc pe copii, pentru a verifica dacă înţelegerea părţilor nu contravine interesului superior al minorului, iar pentru celelalte aspecte se va pronunţa o hotărâre care va consfinţi înţelegerea dintre părţi. Consiliul Superior al Magistraturii din România pledează pentru reglementarea într-o formă care să permită prioritizarea apelării la procedura medierii, astfel încât să reuşim degrevarea judecătorului român de dosare. Numărul dosarelor înregistrate pe rolul instanţelor sporesc proporţional cu diversificarea legislaţiei şi modificarea succesivă a normelor juridice iar găsirea de către legiuitorul român a unor soluţii alternative de genul medierii, reprezintă o necesitate .

Ce poate face CSM pentru implementarea medierii?

Consiliul Superior al Magistraturii a sprijinit Consiliul de Mediere în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin acestuia, solicitând instanţelor de judecată şi parchetelor să asigure accesul justiţiabililor la Tabloul mediatorilor şi la alte materiale privind procedura medierii. Tabloul mediatorilor a fost afişat la sediile instanţelor şi parchetelor sau au fost indicate site-urile unde poate fi consultat acest tabel actualizat, iar magistraţii au organizat dezbateri privind legislaţia specifică şi Ghidul de mediere publicate pe site-ul Consiliului de Mediere. De asemenea, prin Direcţia legislaţie, documentare şi contencios, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat puncte de vedere asupra propunerilor de modificare a legii medierii, a codurilor de procedură civilă şi penală şi a codului familiei ori de câte ori au fost formulate propuneri de către Asociaţia Profesională a Mediatorilor din România sau chiar de către anumite grupuri de mediere. Consiliul Superior al Magistraturii are ca obiectiv îmbunătăţirea legislaţiei în materie şi adaptarea acesteia la legislaţia europeană,implementând recomandările Comisiei Europene pentru Eficienţa Justiţiei.

În ce cauze comerciale, civile si penale poate fi recomandata medierea?

În materie civilă şi comercială, în principiu, orice situaţie litigioasă poate face obiectul unui acord de mediere, supunându-se regulii instituite de art.2 alin.(4) din lege, care arată că "Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege" şi cu respectarea prevederilor art. 58 alin.(2) din lege: "Înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice, dispoziţiile art. 2 fiind aplicabile." În Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, medierea este prevăzută ca procedură alternativă la concilierea directă, pentru litigiile comerciale. În materia dreptului familiei, potrivit art. 64 alin.(1) din lege, "pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privind continuarea căsătoriei, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor, precum şi orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii. Conform alin.(2) al aceluiaşi articol, înţelegerea soţilor cu privire la desfacerea căsătoriei şi la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului se depune de către părţi la instanţa competentă să pronunţe divorţul. În materie penală, conform art. 67 alin. (1) din lege, se poate încheia un acord de mediere în cauzele penale care privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. În Legea privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, încheierea acordului de mediere este o cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale pentru cauzele în care retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

5. Ar trebui specializaţi pe domenii mediatorii?

6. Prin ce se deosebeşte medierea de un proces efectiv?

Conform art. 50 alin.(1) din lege, "Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea, de către mediator, a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere". Metodele şi tehnicile folosite, cadrul în care se desfăşoară medierea, posibilitatea negocierii, diferă de oficialitatea şi publicitatea şedinţei de judecată, care are o anume procedură reglementată de lege, cu termene şi sancţiuni pentru neefectuarea anumitor acte, iar soluţia este oferită de către judecător, care este un terţ faţă de conflict. Dimpotrivă, alineatul (3) al art.50 interzice mediatorului să se erijeze în judecător: "mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii", ci doar ajută părţile să comunice astfel încât să ajungă, prin negociere, la o înţelegere care reprezintă în exclusivitate rodul voinţei lor. Acelaşi lucru rezultă din prevederile art.4 alin. (2) din lege: "În exercitarea atribuţiilor sale, mediatorul nu are putere de decizie în privinţa conţinutului înţelegerii la care vor ajunge părţile, dar le poate îndruma să verifice legalitatea acesteia, potrivit art. 59".

7. Poate fi recomandata medierea si intre părţi din state diferite ale Uniunii Europene?

Situaţia este diferită după cum competenţa de judecare a litigiului aparţine sau nu instanţelor din România, dacă prin contract nu s-a convenit asupra unei anume jurisdicţii, dacă asupra acelor drepturi se poate dispune sau nu, etc. În toate cazurile însă acordul încheiat în cadrul procedurii de mediere, de care instanţa de judecată a luat act printr-o hotărâre de expedient, devine hotărâre judecătorească şi se bucură de recunoaşterea de care beneficiază aceasta în baza convenţiilor europene şi a acordurilor încheiate de România în această materie.Mai trebuie precizat şi că, în conformitate cu art. 8 alin. (2) din lege, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, posesori ai unui document de calificare în profesia de mediator, obţinut în unul dintre aceste state, dobândesc, în contextul dreptului de stabilire, accesul la profesie în România, după recunoaşterea acestor documente de către Consiliul de mediere.

8. Care este ponderea conflictelor rezolvate prin mediere in diverse tari UE? Dar in România?

Majoritatea ţărilor europene au adoptat reglementari în domeniul medierii în ultimii ani: Albania are o lege a medierii din anul 2003, Austria din 2003, Bulgaria din 2004 (Codul de Procedura Civila din 2007 este sincronizat cu legea medierii), Croaţia din 2003, Macedonia din 2006, Serbia din 2005, Ungaria din 2002,  Moldova din 2007 (cu aplicare din 2008).

Legislaţia din domeniul medierii aplicabilă în Europa este inspirată preponderent de modelul american, model care şi-a dovedit eficienţa de-a lungul timpului, fiind evidentă dorinţa mediatorilor europeni de uniformizare la nivel continental a reglementarilor din domeniul medierii.