Medierea - un domeniu de interes pentru justiţie şi societate
Stimate doamne/Stimaţi domni,
Doresc, în primul rând, să mulţumesc „Asociaţiei Magistraţilor Europeni care susţin Medierea (GEMME) – secţiunea română” pentru invitaţia de a participa la conferinţa internaţională « Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective », precum şi pentru prilejul de a prezenta câteva din preocupările, dar şi realizările MJ în acest domeniu.
În ultimii ani sistemul judiciar român a cunoscut evoluţii şi transformări importante, consolidându-şi rolul în cadrul celorlalte puteri ale statului. Amplul proces de reformă a culminat cu adoptarea noilor coduri şi cu adoptarea recentă a „Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor” supranumită mica reformă a justiţiei, care vor aşeza justiţia şi întreaga societate pe noi baze, mai aproape de cetăţean şi de nevoile lui.
În acelaşi timp, pentru pregătirea sistemului judiciar, Ministerul Justiţiei a elaborat, după ample consultări cu toţi factorii responsabili, dar şi cu societatea civilă Strategia pentru dezvoltarea justiţiei ca serviciu public 2010-2014. Unul dintre obiectivele asumate prin strategie este consolidarea instituţiei medierii, ţinându-se cont de faptul că importanţa medierii, ca alternativă la procesul în instanţă, depăşeşte graniţele create de nevoile sistemului judiciar.
Stabilirea acestui obiectiv a pornit de la dezideratul degrevării instanţelor de numeroase cauze - primă ţintă a aplicării medierii, dar şi de la perspectiva deplinei integrări europene, şi nu în ultimul rând, de la importanţa rolului social şi educativ al acestei instituţii.
Implementarea cu succes a instituţiei medierii devine cu atât mai importantă în contextul creat de pregătirea punerii în aplicare a normelor noilor coduri, a căror viziune şi linii directoare presupun un cadru legislativ funcţional, unitar, coerent.
Astfel, în noul Cod de procedură civilă a fost instituită obligativitatea pentru instanţa de judecată de a recomanda părţilor soluţionarea conflictului prin mediere.
În cadrul noului Cod de procedură penală, în scopul desfăşurării cu celeritate a procesului penal, a fost reglementată posibilitatea renunţării la pretenţiile civile, a recunoaşterii de către inculpat a pretenţiilor părţii civile, precum şi a încheierii unei tranzacţii sau a unui acord de mediere.
Aceste prevederi se adaugă celor cuprinse în Legea pentru accelerarea soluţionării proceselor, promulgată de Preşedintele României în data de 25.10.2010. Ministerul Justiţiei a răspuns pozitiv propunerilor formulate de mediatori şi a preluat în această lege câteva prevederi menite să facă cunoscute avantajele medierii părţilor aflate în dispute deja judiciare şi să le încurajeze a apela la dialog. Mai întâi în cauzele comerciale şi în divorţuri, recomandarea judecătorului adresată părţilor de a apela la mediere va dobândi un efect obligatoriu, cu privire la participarea părţilor la şedinţa de informare. După şedinţa de informare, în funcţie de capacitatea mediatorului de a le capta atenţia şi încrederea, părţile vor decide dacă vor urma medierea, sau dacă revin la instanţă.
De asemenea, asigurarea funcţionalităţii medierii constituie, în egală măsură, o cerinţă decurgând din angajamentele externe asumate de România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene. Avem în vedere, astfel, importanţa şi impactul social al Legii nr. 192 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, ale cărei prevederi respectă în totalitate dispoziţiile Directivei nr. 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la medierea în cauzele civile şi comerciale.
În rândul iniţiativelor menite a conduce la eficientizarea sistemului judiciar, Ministerul Justiţiei a fost preocupat şi orientat către soluţiile alternative de soluţionare a litigiilor, în acest sens fiind derulate o serie de acţiuni menite a aprofunda reglementările internaţionale în materie, precum şi de a beneficia de experienţa altor state în acest domeniu.
Astfel, în cadrul cooperării bilaterale cu alte state sau în cadrul asistenţei financiare din partea Uniunii Europene au fost derulate o serie de proiecte în parteneriat, în cadrul cărora au fost realizaţi paşi importanţi pentru elaborarea cadrului legal şi informarea cetăţenilor şi a magistraţilor cu privire la alternativele de soluţionare a litigiilor.
În acest sens, în anul 2003, în cadrul parteneriatului dintre Ministerul Justiţiei, Tribunalul Dolj, Baroul Dolj şi Centrul Cultural al Ambasadei SUA în România a fost înfiinţat Centrul pilot de Mediere Craiova, a cărui menire a fost aceea de a populariza avantajele medierii printre justiţiabili, magistraţi, avocaţi şi de a oferi, totodată, informaţii suport necesare pentru crearea cadrului legal în materie. Activitatea Centrului a fost desfăşurată de către avocaţi, judecători şi alţi specialişti care au beneficiat de formare specializată din partea unor reputaţi specialişti americani şi a constat în selectarea cauzelor pretabile pentru mediere din cadrul Judecătoriei Craiova şi Tribunalului Dolj, dar şi din afara acestora, şi transmiterea acestora spre soluţionare prin această metodă alternativă. Rezultatele înregistrate de-a lungul timpului în activitatea Centrului au demonstrat necesitatea implicării tuturor actorilor sociali pe lângă a celor din sistemul justiţiei în promovarea şi dezvoltarea medierii şi importanţa continuării popularizării beneficiilor acesteia în rândul cetăţenilor.
Aceste obiective au fost, de altfel, continuate în cadrul altor proiecte derulate de către Ministerul Justiţiei în perioada 2005-2007 în parteneriat cu organizaţii şi instituţii din Marea Britanie şi Austria. În acest sens, amintim proiectul de înfrăţire instituţională PHARE „Promovarea medierii ca mijloc alternativ de rezolvare a litigiilor judiciare”, partenerii Ministerului Justiţiei fiind Ministerul Federal de Justiţie din Austria şi Centrul Austriac de Competenţe Juridice (CLC). Proiectul a avut drept obiective punerea în practică a unei campanii de conştientizare şi promovare a medierii, ca alternativă la rezolvarea litigiilor judiciare în diferite domenii de activitate, prin organizarea unor mese rotunde şi a unor seminarii în rândul magistraţilor şi a altor specialişti, precum şi elaborarea şi diseminarea la nivelul instanţelor de judecată şi al parchetelor a unor materiale de informare referitoare la Legea privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.
Totodată, în perspectiva promovării şi aplicării pe scară largă a acestei metode alternative de soluţionare a litigiilor la nivel naţional şi european, este avută în vedere în continuare încheierea unor parteneriate cu alte State Membre UE, în cadrul finanţării de către Comisia Europeană, a unor proiecte transnaţionale menite să consolideze cooperarea şi schimbul de informaţii şi bune practici între specialiştii care activează în domeniul medierii, să asigure formarea profesională a acestora, dar şi să popularizeze în rândul justiţiabililor această instituţie.
În prezent, Ministerul Justiţiei continuă să promoveze medierea, atât în virtutea rolului său de iniţiativă legislativă, cât şi prin valorificarea unor oportunităţi de finanţare externă pentru proiecte în parteneriat, menite să conducă la consolidarea cunoştinţelor practicienilor în aplicarea instituţiei medierii.
Ministerul Justiţiei urmăreşte valorificarea propriilor competenţe în promovarea valorilor medierii şi în încurajarea funcţionării instituţiei, având convingerea că este în beneficiul nostru, al tuturor, o societate în care cetăţenii învaţă să dialogheze, să-şi soluţioneze în comun disputele şi să devină din adversari, parteneri.
Rămânem în continuare deschişi analizării actualului cadru legislativ, fiind receptivi la toate propunerile de îmbunătăţire, de eliminare a neclarităţilor ori lipsurilor constatate cu ocazia aplicării practice a normelor din domeniul medierii.